GANDUL,INFO:PD-L REINVIE REGIUNEA AUTONOMA MAGHIARA PENTRU UDMR!

O nouă ofertă de reorganizare administrativă pentru UDMR din partea PDL. Se delimitează regiunile de la zero

O ultimă ofertă  de reorganizare teritorială pentru UDMR este pregătită de PDL , ca o ultimă ofertă de compromis. Potrivit acestei eferte, se încearcă  trasarea noilor 12-14 regiuni de la zero, punctul de plecare fiind modelul aplicat în România în perioada 1960-1968.

Conform unur informații, PDL dorește să facă o ultimă ofertă UDMR privind reorganizarea teritorială a țării, ultimele discuții vizând trasareaa noilor regiuni de la zero. Modelul de la care pleacă planul democrat-liberalilor este cel aplicat în România în perioada 1960-1968, după cum scrie gandul.info.

Pedeliştii vor încerca să impună o variantă de 12-14 regiuni, pe care doresc să le contureze plecând de la cele şaisprezece regiuni care alcătuiau harta ţării în anii 60.

În cazul în care ar fi pus în practică, planul PDL va duce la înghiţirea mai multor judeţe actuale în noile structuri. "Spre exemplu, judeţul Alba ar fi împărţit între Cluj şi Hunedoara, partea de est a Sălajului ar trece în componenţa Crişanei, iar cea vestică în graniţele Clujului. Braşovul ar cuprinde judeţele Sibiu şi Covasna, în timp ce Bacăul ar primi autoritate asupra Neamţului. S-ar reînfiinţa regiunile istorice Banat, Maramureş şi Oltenia, iar Moldova ar fi împărţită în două regiuni: una care va cuprinde Iaşi, Neamţ, Suceava şi Botoşani , cu capitala la Iaşi şi o a doua care se va întinde pe teritoriul judeţelor Bacău, Vaslui şi Vrancea, cu capitala la Bacău", scrie "Gândul".

Pentru delicata problemă a Ţinutului Secuiesc, pedeliştii au în vedere spargerea în două a actualelor judeţe cu populaţie majoritar maghiară, astfel încât Harghita şi marea parte a Mureşului să fie reunite într-o singură regiune, iar Covasna să treacă sub autoritatea Braşovului.

În cazul în care se vor lovi de un refuz al partenerilor de guvernare, democrat-liberalii ar putea apela la propunerea preşedintelui PDL Braşov, George Scripcaru, care a lansat încă din primăvară ideea recunoaşterii ca entitate culturală a Ţinutului Secuiesc, dincolo de graniţele administrative ale regiunilor.