luni, 24 octombrie 2011

EUGEN ZAINEA SI MINCIUNILE LUI TRAIAN BASESCU:DE CE EXISTA RISCUL CURBELOR DE SACRIFICIU!

Cum a mințit Traian Băsescu în discursul de pe aeroport. De ce există riscul unor NOI CURBE DE SACRIFICIU


Discursul președintelui Băsescu, înainte de plecarea la Bruxelles, a fost citit în cheie politică. Jurnalistul Eugen Zainea a identificat câteva mesaje economice strecurate de Traian Băsescu printre rânduri, ca și o serie de manipulări specifice campaniei electorale permanente în care ne aflăm. Astfel, s-ar fi anunțat prin declarația președintelui noi măsuri de austeritate, odată există nevoia de a depăși deficitul bugetar, dar e imposibil de făcut acest lucru din cauza acordului cu FMI și a costurilor mari cu împrumuturile.
oameni-pe-strada-bucurestiDin datele prezentate de Eugen Zainea, o mare parte a declarațiilor făcute pe aeroport de președintele Traian Băsescu nu au corespondent în realitate. Președintele a afirmat că prognozele sunt în scădere pentru toate statele, dar, arată Zainea, la jumătatea lunii septembrie, Comisia Europeană a modificat în creștere prognoza pentru 2011, de la 1% în primăvară la 1,8%. De asemenea, în ceea ce privește zona euro, Produsul Intern Brut real ar urma să crească de aproape două ori mai puternic în 2011, față de estimările inițiale. În ceea ce privește comparația între state, creșterile economice vor fi inegale, în fruntea economiilor europene situandu-se Germania și Polonia.
Președintele a mai spus că ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, datorită dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi datorită lipsei banilor. Eugen Zainea atrage atenția că Mugur Isărescu a declarat recent că nu banii lipsesc pe piață, ci încrederea. Dimpotrivă, sunt destui bani disponibili, atât Sistemul Rezervelor Federale din Statele Unite, cât și Banca Angliei aruncând bani pe piețe până la inundarea acestora.
Boc este domnul Dobândă, vinovat de costul mare al împrumuturilor
În urmă cu câteva săptămâni, Italia (având o datorie suverană reprezentând 140% din PIB) a emis obligațiuni de 6,5 miliarde de euro, care au fost supra-subscrise de finanțatorii internaționali (cu 120%). Dobânda a fost mai mică de 5%, în ciuda avertismentelor privind evoluția economiei italiene. România lui Boc (cu o datorie suverană de circa 40% din PIB) are costuri mai mari din simplul motiv ca nu are o economie solidă și nici politici adecvate, acestea fiind elementele care determină, de fapt, costul finanțării. Expunerea băncilor germane pe Grecia este de 33 miliarde de euro, pe Italia este de 123,5 miliarde de euro, iar pe Spania de 156,4 miliarde de euro. Deci, un total de 312,9 miliarde de euro (adică 15% din Produsul Intern Brut al Germaniei). Ceea ce nu împiedică economia germană să fie cea mai solidă și mai dinamică economie din grupul țărilor OECD și să se finanțeze la o dobândă de cca 2% (la care se finanțează și economia americană) .

Iată articolul integral scris de jurnalistul Eugen Zainea

Dl Basescu, pe aratura economiei capitaliste

Presa de zilele trecute ne-a adus sub ochi un nou episod dintr-un serial care s-ar putea intitula “Presedintii (unii!) spun lucruri trasnite…”. Astfel, domnia sa a declarat, înainte de plecarea la Bruxelles, pentru summit-ul PPE şi Consiliul European de toamnă, că România nu poate plăti la nesfârşit indeciziile liderilor europeni din zona Euro.
„Pentru noi este de importanţă majoră. Datorită situaţiei din Grecia, toată regiunea este contaminată de neîncredere şi aici nu este doar responsabilitatea Greciei”, a declarat preşedintele. Traian Băsescu a adăugat că liderii din zona Euro care întârzie la nesfârşit o decizie pentru Grecia fac foarte mult rău, nu numai pentru Grecia.
„România nu poate plăti la nesfârşit indeciziilor liderilor europeni din zona Euro”, a conchis Băsescu.
Daca dl Basescu ar fi facut aceste declaratii surprins fiind la terasa Ciresica, am fi putut spune ca e vesel si pus pe sotii. In contextul dat insa, afirmatiile sale nu sunt numai siderante, dar pun serios pe ganduri, fiindca, in mod fatal, ele nu pot trece neluate in seama de liderii europeni, care le vor considera, pe buna dreptate, drept pozitie oficiala a Romaniei. Avem de-a face, in cazul acestor ziceri, cu doua paliere, deopotriva de grave la o analiza mai atenta. In primul rand, este vorba de lipsa de diplomatie si de tact, care sunt evidente (chiar si daca pe fond, dl Basescu ar fi avut dreptate, ceea ce, in mod evident, nu este cazul!). Fiindca nadajduiam ca macar din cand in cand, cand pleaca la summit-uri europene, presedintele se mobilizeaza si se autoresponsabilizeaza si ar trebui (dar poate ca e o speranta in van...) sa realizeze ca d-na Merkel nu e Elena Udrea sau Roberta Anastase si ca Nicholas Sarkozy sau David Cameron nu sunt Emil Boc sau Gheorghe Flutur! Si ca, in cadrul comunitatii sefilor de state din Uniunea Europeana, domnia sa nu mai poate interpreta rolul de ”presedinte jucator”. (Nu de alta, dar in acel cadru, nu mai are la dispozitie nici detasamentul militarizat al dlui Daniel Morar, nici urechea fina a subalternilor dlui Maior sau ai generalului Opris).
Al doilea palier este cel al lipsei grave si evidente de notiuni si de competenta in domeniul economiei reale si al macroeconomiei. Fiindca spune dl Basescu: "Aţi văzut toţi estimarea de creştere economică în scădere pentru toate statele, ceea ce va afecta consistent şi România pentru anul 2012, iar acesta este numai efectul neluării la timp a măsurilor necesare, în primul rând în zona Euro şi în alte state din Uniunea Europeană, dar în primul rând în zona Euro. Ori, această abordare o voi avea şi la Consiliu, şi la Consiliul PPE pregătitor Consiliului de mâine.”
In primul rand, trebuie spus ca afirmatia dlui Basescu, cea cu „...in scadere pentru toate statele...” nu corespunde realitatii, pentru ca atat cresterile economice de pana acum cat si estimarile de crestere pentru ansamblul anului 2011 si pentru 2012 sunt diferite de la tara la tara si nu sunt in scadere pentru toate statele. Spre exemplu, pentru stiinta presedintelui atotstiutor (crede domnia sa...), trebuie spus ca la jumatatea lui septembrie, Comisia Europeana a modificat in crestere prognoza pentru anul 2011, de la 1% in primavara la 1,8%. De asemenea, in ceea ce priveste zona euro, Produsul Intern Brut real ar urma sa creasca de aproape doua ori mai puternic in 2011, fata de estimarile initiale (1,7% fata de 0,9%). In ceea ce priveste comparatia intre state, cresterile economice prognozate vor fi, cum spuneam, inegale, in fruntea economiilor europene situandu-se economiile Germaniei si Poloniei, cu cele mai consistente cresteri.
Mai spunea, mai departe, dl Basescu: ”Vă pot spune doar ca o informaţie, aşa, toate analizele pe care le-am făcut şi cu domnul prim-ministru, cu Ministerul de Finanţe, ne arată că datorită condiţiilor de creştere a costului finanţării, practic, ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, datorită dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi datorită lipsei banilor. Ori, lucrurile acestea nu mai pot fi lăsate la întâmplare şi pe amânări. Vom fi extrem de fermi în a susţine decizii la acest Consiliu, şi dacă este nevoie, ne mai întâlnim o dată săptămâna viitoare, dar nu se mai pot tergiversa măsurile din punct de vedere al efectelor asupra României". Aici apar cu foarte mare claritate confuziile grave din capul dlui presedinte. In primul rand pentru ca afirmatia cu ”lipsa banilor” este la fel de exacta pe cat ar fi aceea ca, totusi, Soarele se roteste in jurul pamantului si nu invers. In lume nu e lipsa de bani in momentul de fata (lucru pe care il afirma in urma cu niste saptamani si dl Isarescu), mai ales pe fondul emisiunilor uriase de moneda facute in ultimii ani de Sistemul Rezervelor Federale din Statele Uniote, in speranta desarta ca prin inundartea pietelor cu lichiditate, se va reporni creditarea si, ca urmare, se va produce relansarea economica.. Problema nu este lipsa banilor ci increderea sau neincrederea pe care o inspira finantatorilor una sau alta dintre economiile nationale in discutie. Tot pentru stiinta presedintelui atoatestiutor, trebuie sa mentionez ca, in urma cu cateva saptamani, Italia (a carei situatie economica si, mai ales financiara, este extrem de precara ea avand o datorie suverana reprezentand la acest moment aproape 140% din PIBsi fiind in primejdie de scaderi repetate ale rating-ului de tara si al principalelor banci), avand nevoie pentru rascumpararea unor titluri de stat mai vechi de o suma de circa 6,5 miliarde de euro, a procedat la o emisiune de obligatiuni de stat de aceasta valoare, care a fost suprasubscrisa de finantatorii internationali (in proportie de 120%), atragand banii necesari la o dobanda mai mica de 5%, in ciuda avertismentelor din ce in ce mai alarmante privind evolutia economiei italiene. Deci, cum spuneam, nu de lipsa de bani e vorba pe pietele mondiale. Si Italia a izbutit sa se imprumute in aceasta situatie la dobanzi sensibil mai mici decat cele la care se imprumuta Romania (cu o datorie suverana de circa 40% din PIB) din simplul motiv ca economia italiana este o economie solida, cu o industrie puternica si este unul dintre exportatorii semnificativi pe pietele mondiale. Acestea sunt elementele care determina, de fapt, in mod real, costul finantarii. O dovada in plus ca motivele finantarii Romaniei la costuri ridicate nu sunt cele aratate de dl Basescu (expunerea economiei romanesti fata de cea a Greciei si, cu atat mai putin...indecizia si o sugerata incompetenta a liderilor statelor cu pondere in zona euro) o reprezinta urmatorul fapt: expunerea bancilor germane (parte importanta si indisolubila a economiei germane) pe Grecia este de 33 miliarde de euro, pe Italia este de 123,5 miliarde de euro iar pe Spania de 156,4 miliarde de euro. Deci, un total al expunerii numai pe aceste trei tari de 312,9 miliarde de euro (adica aproape 15% din Produsul Intern Brut al Germaniei). Ceea ce nu impiedica economia germana sa fie cea mai solida si mai dinamica economie europeana (dealtfel cea mai dinamica din grupul tarilor OECD), sa se finanteze la o dobanda de cca 2% (adica dobanda la care se finanteaza si economia americana) si sa aiba unul dintre cele mai mici riscuri de intrare in incapacitate de plata, exprimata prin CDS (a propos, este comica intrarea dlui Basescu in acest domeniu. As putea pune pariu ca intrebat mai din scurt ce sunt CDS-urile si cu ce se mananca, dl presedinte ar avea oarecari dificultati sa explice...). Motivul il constituie faptul ca Germania are economie reala. In care ponderea industriei in formarea Produsului Intern Brut este de 30%. Ceea ce i-a si permis ca ani de zile sa fie primul exportator mondial, pozitie pe care a pierdut-o abia in a doua jumatate a anului trecut, in favoarea Chinei, ramanand insa ferm pe locul al doilea in clasamentul mondial al exportatorilor. Or, este lesne de imaginat ca orice finantator (si, repet, banii nu lipsesc de pe glob in momenutl de fata!) nu ezita sa investeasca intr-o astfel de economie, stabila si solida, in care investitia este sigura si profitabila.
In paranormala sa iesire publica dinainte de plecarea la Bruxelles, dl presedinte a ţinut să precizeze că România nu-şi permite să dea "lecţii globale" sau să spună ce au alţii de făcut (fara sa para a realiza ca prin cele spuse, tocmai asta facea!), dar are obligaţia de a le transmite partenerilor din UE că suntem o ţară care şi-a făcut datoria.
"Suntem o ţară care şi-a făcut datoria, şi-a plătit factura proastei guvernări din 2007 şi 2008 în 2009 şi 2010, dar nu mai putem susţine, nu mai putem suporta şi lipsa de decizii la nivel european, pentru că degeaba se formează un club elitist al celor din zona Euro, că economia României este foarte legată de ce se întâmplă în zona Euro. Ei nu pot face abstracţie că statele non-Euro sunt profund afectate de indeciziile din zona Euro", a punctat Băsescu. Aici intram deja in domeniul hilarului si, daca starea economica si sociala a Romaniei n-ar fi aceea pe care orice om normal si cu bun simt o cunoaste si o recunoaste, ar trebui ca o astfel de afirmatie sa provoace colosale hohote de ras. Pentru ca ramanem la stadiul aratarii cu degetul la ”odioasa mostenire” (ma si mir cum de i-a scapat dlui Basescu ocazia sa aminteasca si de mostenirea regimului comunist!). Numai ca e de observat (si e de doua ori hilar!) ca daca dl Boc aminteste de proasta guvernare a dlui Tariceanu, dl Basescu include in anii de proasta guvernare, fara ezitare, si anii 2009 si 2010 de guvernare Boc! Ca sa nu mai spun ca pare ca dl presedinte nu-si aminteste nici cat negru sub unghie de cine era presedinte (jucator!) in toti acesti ani. Si nici de faptul ca in campania prezidentiala din 2009, anii negri aratati cu degetul astazi erau ani, ca sa zic asa, ani ”de glorii si impliniri merete” (va mai amintiti: ”In timpul mandatului meu s-au marit salariile, pensiile” etc.,etc.,etc.). Spre a nu mai vorbi de populismul desantat si de-a dreptul gretos al atacului la ”grupul elitist”, care in opinia basesciana ar trebui sa dea foarte bine la galerie (adica la manelisti si la telespectatorii dlor Turcesu, Moraru si Cristoiu). Oricum, este de remarcat si faptul ca, dupa (de-a valma!) Tariceanu, Geoana, Iliescu. Antonescu, Ponta (si, probabil, gripa porcina, aviara si scarlatina din copilarie!), dl Basescu a mai gasit un vinovat convenabil (crede domia sa) pentru dezastrul financiar, economic, social si moral al Romaniei din cele doua mandate prezidentiale subtilizate poporului roman.
Singurul lucru asupra caruia ar merita sa ne oprim cu adevarat, cu mare ingrijorare, din tot delirul verbal al dlui Basescu ar fi ceea ce domnia sa a strecurat, parsiv, ca in trecere, in iesirea dumisale publica (si aici e necesar sa redau inca o data un fragment din cuvantul prezidential, amintit si mai sus) :” Vă pot spune doar ca o informaţie, aşa, toate analizele pe care le-am făcut şi cu domnul prim-ministru, cu Ministerul de Finanţe, ne arată că datorită condiţiilor de creştere a costului finanţării, practic, ar fi extrem de greu să susţinem financiar un deficit de 3%, datorită dobânzilor foarte mari care se percep acum la credite şi datorită lipsei banilor”. Or ceea ce ne comunica dl Basescu in aceasta fraza este un lucru de maxima gravitate. Dincolo de faptul ca, la incompetenta crasa a guvernului Boc... (nici nu mai pot tine sirul numerelor de ordine...), este foarte indoielnic ca s-ar putea atinge in 2012 tinta de deficit bugetar incadrat in doar 3% din PIB, mesajul este ca nu se poate suporta finantarea nici macar a acestui deficit mic. Ceea ce vrea sa ne spuna sub aceasta forma ocolita dl presedinte este ca trebuie sa ne asteptam (acest deficit nefiind finantabil si sustenabil) la noi si drastice curbe de sacrificiu pe spinarea celor vulnerabili (dar multi!), care vor trebui sa plateasca, in continuare, factura incompetentei si iresponsabilitatii parrtidului portocaliu, coalitiei rusinii care il sprijina si a initiatorului, mentorului si ocrotitorului acestei coalitii”.

Niciun comentariu: