ANUL REGELUI:LA MULTI ANI MAJESTATE!

Anul Regelui

La Mulţi Ani, Majestate!

 

La Multi Ani, Majestatii Sale

Un album intitulat „Anul Regelui", scris de Principele Radu al României, publicat cu ocazia împlinirii de către Majestatea Sa Regele Mihai a extraordinarei vârste de 90 de ani, a fost editat în condiţii grafice excelente şi va fi lansat de Editura „Curtea Veche". O perspectivă în imagini a vieţii Majestăţii Sale şi a istoriei Familie Regale a României. O carte din care ţâşnesc întrebări şi răspunsuri despre tradiţie şi memorie.
„În ţară sau în exil, Majestatea Sa şi familia lui au continuat să reprezinte istoric, cultural şi tradiţional Statul Român şi Naţiunea. Aceasta nu numai din cauza instalării comunismului sau a felului în care Regele a fost obligat să plece din ţară. Apartenenţa Regelui Mihai la Statalitatea românească nu are de-a face doar cu formele de guvernământ prin care a trecut România până astăzi, nici cu sistemele politice care au administrat-o".
Cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, la 25 octombrie 2011, Regele Mihai I a fost invitat să rostească un discurs în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României.
Baletul istoriei
Longevitatea neobişnuită a Majestăţii Sale invită la anumite reflecţii. Nimeni, în nicio perioadă a istoriei, nu a supravieţuit timp de 83 de ani propriei încoronări. Principele Mihai a devenit pentru prima dată rege al României după moartea bunicului său Ferdinand, în urma renunţării la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. În iunie 1930, Regele Mihai avea 8 ani. Totul s-a schimbat însă brusc pentru el. Detronat de tatăl său, după doar trei ani de domnie sub regenţă, a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea forţată a lui Carol al II-lea, domnind peste regimul progerman al mareşalului Ion Antonescu.
În anul 1937 Regele Mihai reprezenta ţara ca Principe Moştenitor la încoronarea Regelui George al VI-lea în Westminster Abbey din Londra. În 1938 îl însoţea pe tatăl său, Carol al II-lea, într-o vizită de stat în Marea Britanie. Din 1941, regele Mihai a fost mareşal al României. La 10 mai 1941, de Ziua Naţională a României, prin decret semnat de Ion Antonescu, regele Mihai a fost înălţat la gradul de mareşal, bastonul fiindu-i înmânat de conducătorul statului.
Din nou rege, la aproape 19 ani, Majestatea Sa s-a găsit în faţa unei situaţii grele. Răboiul al Doilea Mondial, o viaţă politică extrem de încurcată, o ţară în derivă economică. A domnit patru ani sub dictatura lui Ion Antonescu. La 23 august 1944, la vârsta de 22 de ani, Regele îl arestează pe mareşalul Ion Antonescu şi întoarce armele de partea aliaţilor. A fost un gest care a surprins pe toată lumea, mai ales pe germani. Se spune astăzi că actul eroic al Regelui Mihai I a scurtat războiul cu şase luni şi a salvat sute de mii de vieţi omeneşti.
La căsătoria Principesei Elisabeta a Marii Britanii şi a Ducelui de Edinburgh, în noiembrie 1947, la Londra, Regele Mihai a întâlnit-o pe principesa Ana de Bourbon-Parma în apartamentul mamei acesteia, Principesa Margareta a Danemarcei. La întâlnire era prezentă şi Regina-mamă Elena. Spre bucuria celor două, Regele se îndrăgosteşte la prima vedere de tânăra principesă care, deşi era îmbrăcată în rochie, îl salută milităreşte. În 1943, principesa Ana de Bourbon-Parma ceruse permisiunea mamei sale să meargă pe front în Europa sub culoriei patriei ei, Franţa. După o săptămână, pleacă împreună la Lausanne, unde Regele îi cere mâna.
La întoarcerea în capitală, Regele găseşte la aeroport un guvern posomorât, neprietenos. I se cere abdicarea la 30 decembrie 1947. Regele păstrează amărăciunea că nici măcar în ziua de azi manualele de istorie nu prezintă cu exactitate actul nefericit de la 30 decembrie 1947 care a aruncat România într-o perioadă de patru decenii de suferinţă. Despre acest moment, Regele avea să spună mai târziu: „Am plecat cu moartea în suflet". Exilul Regelui Mihai şi al Reginei Ana a început odată cu revenirea de la nunta lor, din Atena, şi va dura peste cinci decenii. Revenirea sa în țară nu a fost permisă până în 1997. „Dacă oamenii vor să mă întorc, mă voi întoarce" a declarat în 1990. Dar, a spus în continuare, „Românii au suferit destul să li se impună şi au dreptul de a fi consultaţi în ceea ce le priveşte viitorul."În fiecare an, în seara de 31 decembrie, Radio Europa Liberă transmitea mesajul de Anul Nou al suveranului exilat.
În 2011, Mihai I primea la Palatul Elisabeta, la 10 Mai, distincţia „The Freedom of the City of London", închizând un semnificativ cerc al istoriei. La 10 mai 2007, regele Mihai a primit premiul „Hanno R. Ellenbogen", o distincţie acordată anual de Prague Society unei persoane publice care a contribuit la înţelegerea şi cooperarea internaţională. Laureaţii anteriori ai premiului sunt Vaclav Havel, Lordul Robertson, fost secretar general al NATO, Madeleine Albright, fost secretar de stat al SUA, maestrul Vladimir Ashkenazy şi regizorul Miloš Forman. Din 8 aprilie 2008, regele Mihai e membru de onoare al Academiei Române.
Ca o trecere în revistă sunt amintite ocaziile în care Regele Mihai a reprezentat România: între 2005 şi 2010, fiind invitat la Kremlin, tocmai locul căruia îi datorează exilul. În Statele Unite, timp de şase decenii, Regele a susţinut neîntrerupt interesele româneşti, continuând strălucita misiune a bunicii sale, Regina Maria. De la întâlnirea cu Preşedintele Truman şi cu secretarul de stat George Marshall până la mai recentele întâlniri cu Ronald Regan, cu senatori, congresmeni şi guvernatori, Regele a fost tot timpul o punte de legătură.
În ultimii 15 ani, Mihai I şi Familia Regală au fost mereu prezenţi în viaţa românească, atât prin vizite în rândul comunităţilor, prin încurajarea proiectelor economice, a administraţiei locale, cât şi a diferitelor iniţiative culturale, ştiinţifice, prin întâlniri în licee şi universităţi.
Volumul „Anul Regelui" marchează scurgerea timpului, ca într-o clepsidră, de-a lungul patru anotimpuri ale anului şi ale vieţii.
Primăvara se identifică cu tinereţea Familiei Regale. Principesa Moştenitoare îşi aminteşte de una dinte primele case ale exilului, în Anglia, entuziasmându-se în faţa minunilor naturii. Pentru Majestatea Sa însemna un nou început, o luare de la capăt. Momentele simple s-au amestecat cu cele solemne. Sărbătoarea de Paşte era cinstită cu ceremonie. Ieri ca şi azi. Tot în acest capitol este amintită şi Ziua Regalităţii, 10 Mai. Jubileele sărbătorite în România au adus personalităţi ale lumii politici, precum Frédéric Mitterrand, diplomatului Staffan de Mistura, membrii cluburilor elveţiene Maxim Business Club, dar ele au adus şi numeroase personalităţi marcante ale Academie Române, diplomaţi de prestigiu, reputaţi oameni de ştiinţă şi valoroşi oameni de presă, reprezentanţi ai Bisericii Ortodoxe...
În timpul verii, Majestatea Sa şi Regina petrec săptămâni întregi la Săvârşin, care continuă o lungă tradiţie plină de legende, dar şi de povestiri adevărate: Franz Liszt, dar şi Ludwig von Beethoven au fost musafirii castelului, devenit în ultimii ani un adevărat loc de pelerinaj. Acolo, Principesa Moştenitoare doreşte să realizeze câteva proiecte importante, printre care, un „Sat Regal al meşteşugarilor", cu ateliere de tâmplărie fină, faianţă, fier forjat, broderie, sculptură şi pictură, mobilă, argintărie, dar şi „Proiectul Caselor Sociale", un spaţiu în care cei care au probleme serioase de sănătate şi de viaţă să primească locuinţe. Un alt obiectiv este refacerea „Parcului Regal", vechi de 150 de ani, proiectat de unul dintre cei mai mari arhitecţi de grădini de la mijlocul secolului al XIX-lea. Aici, le-au fost oaspeţi Regele Simeon al II-lea şi Regina Margarita ai Bulgarilor, Principesa Astrid şi Princepele Lorenz ai Belgiei, Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, fiica Principesei Ileana, şi soţul ei, baronul Hans von Holzhausen.
Merite şi distincţii
Regele Mihai a acordat distincţii unor personalităţi din România: Ordinul Carol I a fost instituit de Regele Carol I în ziua de 10 Mai 1906. Reînvierea acestui Ordin ca ordin dinastic de familie, are ca scop recunoaşterea, prin acordarea celor patru grade, a meritelor unor personalităţi româneşti şi străine pentru contribuţia la dezvoltarea României. Regii Carol I, Ferdinand I şi Carol al II-lea, Reginele Elisabeta, Maria şi Elena au fost posesorii Ordinului în grad de Colan sau Mare Cruce. Medalia Regelui Mihai pentru Loialitate, Crucea Casei Regale a României şi Decoraţia Regală „Nihil Sine Deo" pot fi acordate colaboratorilor fideli şi merituoşi, precum şi unor personalităţi marcante din domeniul social, ştiinţific, educaţional, cultural, economic, politic şi militar. Din Familia Regală, posesori ai Decoraţiei Regale „Nihil Sine Deo" sunt Principele Nicolae şi dl. Alexander Phillips Nixon. Ultimele ceremonii i-au adus în familia foarte restrânsă a posesorilor distincţiilor regale pe Virgina Zeani, Iolanda Balaş, Ivan Patzaichin, Cristian Ţopescu, Virgil Nemoainu, Valentin Gheorghiu, Solomon Marcus...
„Regele Mihai a rămas credincios moştenirii istorice a înaintaşilor lui. Calităţile cu care este înzestrat au fost şi mai evidente în timpul anilor grei prin care a trecut ţara lui. În ce mă priveşte, în numeroasele împrejurări în care am avut ocazia să strângem legăturile noastre de prietenie, am recunoscut de fiecare dată experienţa umană şi politică pe care Regele a acumulat-o de-a lungul rodnicei sale vieţii", scria Regele Juan Carlos al Spaniei. Iar Alteţea Sa Regală, Charles Principe de Wales consemna: „De-a lungul tuturor ororilor şi alienărilor de neînţeles, Mihai nu s-a lăsat niciodată cuprins de amărăciune sau răzbunare. El şi-a păstrat întotdeauna umanitatea adevăratului bărbat de stat, credinţa în valorile civilizaţiei şi o linişte înţelegătoare. El a rămas pentru mulţi români o lumină de speranţa în întuneric".
A.S. Principesa Margareta a României scria în volumul „Mihai I al României": „Eram mic copil atunci când am înţeles că există o parte din acest om care nu ne aparţine nouă. Totul era legat de înregistrările radio din fiecare an; o parte misterioasă care se aşeza deasupra familiei. Acest sentiment devenea evident şi în orele în care el ne povestea despre o ţară nu prea îndepărtată pe care o iubea şi pe care o pierduse, când ne vorbea în limba acelei ţări, când ne arăta fotografiile acelui ţinut şi ne punea să ascultăm muzica acelor meleaguri. Dar ceea ce înţelegeam era că omul acesta era mai mult decât unul din membrii familie noastre; în viaţa lui era o altă dimensiune, cumva deasupra noastră, era ceva diferit, important nu ca o meserie sau o slujbă, ceva mult mai cuprinzător şi mai profund... A avut tot soiul de profesii pentru a-şi întreţine familia: a crescut găini, a condus maşini, a făcut tâmplărie, a fost agent de bursă, pilot de încercare şi producător de echipament electronic. Am descoperit că a scris şi scrie un număr uimitor de scrisori, corespondând cu tot felul de oameni din toate colţurile lumii despre ţara lui, despre jeep-urile lui, despre fotografii, maşini, avioane şi chestiuni de mecanică. Auzeam cu toţii cum bătea literele la maşina lui de scris, în noapte, în timp ce ne cuprindea somnul. Era un sunet atât de liniştitor! Omul acesta a fost întotdeauna acolo, lângă mine. El este dintotdeauna alături de tine... Iar omul acesta este tatăl meu".

Familia Regala a Romaniei

Regele Mihai, un pasionat al automobilului