Nici FMI nu mai crede în viitorul Greciei: riscurile sunt mari.
După ce Board-ul FMI a aprobat contibuţia sa de 28 de miliarde de euro la noul bailout al Greciei, analiştii Fondului au publicat un raport în care arată că riscurile "sunt extrem de ridicate" în noul acord de finanţare.
Practic, Grecia nu are un spaţiu mic (spre deloc) de manevră pentru a absorbi şocurile adverse sau abaterile de la program. Cu alte cuvinte, guvernul de la Atena trebuie să lupte cu istoria şi să implementeze tot ce au cerut creditorii, aşa cum nu au reuşit deloc până acum. Asta în condiţiile în care în curând vor fi alegeri şi va fi instaurat, cel mai probabil, un nou guvern.
Întârzierile în implementarea programului ar aduce o recesiune mai adâncă decât cea preconizată şi o datorie publică mai mare.
Grecia ar avea nevoie de şi mai mult sprijin financiar de la creditorii oficiali, de această dată prin iertarea unei părţi din datorie. Altfel statul elen ar intra în faliment. În absenţa finanţării continue şi a accesului băncilor greceşti la programele de refinanţare de la Banca Centrală Europeană, ieşirea dezordonată din zona euro ar fi inevitabilă, se arată în raportul economiştilor FMI.
La rândul lor, birocraţii de la Comisia Europeană au avertizat că există pericole reale pentru acordul proaspăt semnat. Cu toate că abia au fost fixate condiţiile pe care grecia le are de îndeplinit, acestea nu sunt suficiente, şi este nevoie de măsuri adiţionale de austeritate de 5,5 % din PIB în 2013 şi 2014.
Programul stă încă în măsuri de genul privatizărilor şi creşterea veniturilor la buget printr-o colectare mai bună. Elenii ar trebui să strângă 19 miliarde de euro din privatizări în 2015 şi un total de 50 de miliarde până în 2021, efort mai mare, ca procent din PIB, decât cel al României în perioada de după revoluţie.
După doi ani de austeritate şi programe menite să crească competitivitatea, rezultatele sunt modeste. Perioada de recesiune a fost concurată de una de inflaţie relativ ridicată. Costurile cu forţa de muncă au scăzut cu 9,5%, iar creşterea productivităţii s-a întors în teritoriu pozitiv abia la sfârşitul lui 2011, asta însă cu costul creşterii puternice a şomajului. FMI acuză rigidităţile preţurilor şi a pieţei muncii pentru această evoluţie modestă şi aici ar trebui să ajute reformele la care Atena s-a angajat. Chiar şi cu reformă, ar trece peste un deceniu până ca ţara să-şi rezolve problema de competitivitate.
Ieşirea din zona euro
Multă vreme un subiect tabu printre oficiali, cei de la FMI nu au cum să nu ia în considerare acest scenariu.
În principiu, Fondul spune că ar fi foarte greu pentru eleni dacă ar părăsi zona euro, dar că efectele negative ar putea fi limitate dacă procesul ar fi condus cu cap de la Atena.
Economia s-ar contracta cu peste 10% în primul an şi statul ar intra în incapacitate de plată pe datoria în valută. Inflaţa ar lovi puternic, după ce moneda s-ar deprecia şi deficitul ar ajunge să fie finanţat prin emisiune de monedă.
Turismul şi sectorul manufacturier ar câştiga imediat din această depreciere, însă cum problemele structurale ale elenilor ar fi tot acolo, efectul benefic s-ar disipa în scurt timp, fără o politică coerentă. Cei de la FMI oferă pentru comparaţie performanţele
Cei de la FMI analizează şi alte cazuri de ajustare internă şi au ajuns la concluzia că ţările care au monedă proprie liberă ies mult mai rapid din perioadele de recesiune decât cele care au fost în consiliu monetar sau în uniune monetară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu