UDEMERISTUL KELEMEN HUNOR INCURAJEAZA AFISAREA STEMEI UNGARIEI PE CILEELE DIN TINUTUL SECUIESC!

Kelemen Hunor încurajează afişarea stemei Ungariei pe liceele din secuime

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a transmis sâmbătă, la Siculeni - Harghita, tuturor celor care condamnă stema aflată pe frontispiciului Gimnaziului Márton Áron din Miercurea Ciuc, să nu fie deranjaţi de istoria, de valorile şi de trecutul secuilor.

Alături de parlamentarii maghiari, de consulul general al Ungariei de la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pál, de autorităţile judeţene şi locale, preşedintele UDMR a participat sâmbătă, la comemorarea „Masacrului de la Siculeni”, judeţul Harghita. El a făcut un scurt istoric al evenimentelor petrecute la Siculeni acum 248 de ani şi a afirmat că secuii au puterea, încăpăţânarea şi perseverenţa necesară de a păstra valorile mostenite şi de a continua să fie uniţi şi în secolul XXI, chiar şi dacă în prezent se doreşte confiscarea istoriei lor prin cuvinte şi prin fapte, informează Realitatea.

"Eu cred că noi avem puterea, perseverenţa şi încăpăţânarea să ducem mai departe unitatea şi în secolul XXI pentru a ne putea păstra valorile moştenite. Chiar şi dacă azi nu trag cu tunuri în noi, încearcă să ne ia istoria prin cuvinte şi prin fapte", a spus Kelemen Hunor, potrivit NewsIn.

"De aici, de la Siculeni, le transmitem tuturor cărora le înţeapă ochii stema aflată pe frontispiciul liceului Márton Áron din Miercurea Ciuc, să nu fie deranjaţi de ceea ce este istoria nostră, de valorile şi de trecutul nostru. (...). Istoria nu poate fi ştearsă, istoria nu poate fi falsificată. Istoria poate fi pusă în paranteză, doar pentru un scurt timp, aşa cum au încercat mulţi, de mai multe ori. Transmitem de aici, de la Siculeni, că oamenii secui, maghiarii din Transilvania, sunt oameni iubitori de libertate. Ei îi stimează pe cei care îi respectă, iubesc libertatea şi le place să-şi decidă propria soartă", a subliniat Kelemen.

Comemorarea "Masacrului de la Siculeni" a fost organizată de Consiliul Local (CL) Siculeni, în amintirea celor 400 de secui măcelăriţi de către armata austriacă în 1764, moment intrat în conştinţa populară ca "Primejdia de la Siculeni".