FINANCIAL TIMES:ROMANIA RESISTA PANA LA CAPAT!

Financial Times: România rezistă până la capăt.

 

România, care în noiembrie a devenit prima ţară din Uniunea Europeană ce a scăzut rata dobânzii ca răspuns la criza din zona euro, a redus din nou, joi, costurile de împrumut, Banca Centrală diminuând cu 0,25 puncte procentuale dobânda de politică monetară, de la 6% la 5,75%, comentează publicaţia britanică Financial Times (FT).
În condiţiile în care investitorii sunt cuprinşi de nervozitate din cauză că Ungaria subminează încrederea în regiune, Bucureştiul s-a detaşat puţin de problemele legate de cursul valutar. Dar cum leul s-a apreciat mai uşor faţă de euro decât atunci când s-a redus rata dobânzii în noiembrie, Banca Naţională a României (BNR) a luat probabil decizia corectă, ţinând cont de declinul inflaţiei şi încetinirea creşterii.
După decizia de joi a BNR, leul s-a depreciat uşor, cu aproximativ 0,3%, dar s-a tranzacţionat în cursul zilei de joi la aproximativ 4,34 pentru un euro, faţă de 4,38 cât s-a înregistrat recent, chiar înainte de reducerea ratei dobânzii în noiembrie. Leul a fost moneda cea mai solidă din Europa Centrală şi de Est anul trecut, depreciindu-se cu doar 2%.
Inflaţia a încetinit în noiembrie la 3,4%, comparativ cu ţinta BNR de 2 - 4%, astfel încât economiştii întrevăd posibilitatea unor viitoare reduceri modeste ale ratei dobânzii în următoarele luni.
Dan Bucşa, economist şef la Unicredit Ţiriac Bank, a declarat pentru Reuters: "Există posibilitatea unor viitoare reduceri, de când rata reală a dobânzii (calculată folosind estimările de inflaţie ale BNR) rămâne la 2,75%, prea ridicată pentru actuala situaţie economică. Ţinând cont că cererea externă este aşteptată să încetinească în primul semestru din acest an, este binevenită o creştere a cererii interne prin relaxarea condiţiilor monetare".
Autorităţile din România încearcă să evite recesiunea prin menţinerea stabilităţii financiare în perioadele dificile. Guvernul a adoptat un buget de austeritate prin care deficitul ar urma să fie redus de la 4,4% din PIB în 2010 la 1,9% din PIB în 2012.
Spre deosebire de Ungaria, România a acceptat necesitatea unor relaţii bune cu FMI şi UE, care i-au acordat o linie de credit tip precautionary de 5 miliarde de euro. Dar planurile guvernului depind de obţinerea unei rate de creştere a PIB-ului de peste 2% în 2012 - o provocare ţinând cont de criza din zona euro, cel mai mare partener comercial şi financiar al României. Deci, în timp ce BNR urmează o politică ce pare adecvată, nu poate face mai mult în privinţa situaţiei agitate în care se află ea însăşi.