Povestea Roşiei Montane: de la un sătuc din Apuseni la centrul ecologiei româneşti
Roşia Montană a devenit dintr-un sătuc uitat de lume o speranţă numită aur sau o bombă ecologică. Exploatarea bogăţiilor pământului din zonă a pus pe jar autorităţile, ecologiştii, oamenii de afaceri şi mass media.
Interesul pentru Roşia Montană a crescut treptat mai ales de când exploatarea minieră s-a oprit. Demersurile companiei, care a obţinut drepturile pentru exploatarea aurului românesc, ţin paginile ziarelor încă din 1995. Eforturile de a scoate aurul din munţi au fost tergiversate şi amnate de toate guvernele României.
"Salvaţi Roşia Montană", cea mai amplă campanie de mediu din România
ONG-urile ecologiste au fost primele care s-au opus exploatării aurului de la Roşia Montană. Campania "Salvaţi Roşia Montană" a început în 2002 şi a devenit cea mai amplă campanie ecologistă din România.
Coordonatorul acestei campanii este Alburnus Maior, un ONG cu sediul în Roşia Montană, care reprezintă interesele a peste 300 de familii de fermieri din zona respectivă.
Începutul acestei campanii a fost pe 12 iulie 2002, Alburnus Maior a organizat o întâlnire publică la Roşia Montană. La această întânire au participat 350 de localnici şi circa 34 de ONG-uri. În cadrul acestei întâlniri s-a semnat o declaraţie a ONG-urilor împotriva exploatării cu cianuri şi împotrima strămutării forţate.
Pe lângă problemele legate de mediu, ONG-urile au susţinut că exploataţia minieră ar putea distruge importante vestigii care ţin de istoria poporului român. Printre acestea se număra Tripticele din Transilvania, Mausoleul Antic sau Roata hidraulică.
citeşte şi Consilierul Peter Eckstein-Kovacs a demisionat. Vezi care este motivul demisiei sale
În privinţa mediului, folosirea cianurilor pentru extragerea aurului este considerată un procedeu toxic pentru populatie, dar şi pentru natură. Cei de la compania minieră spun însă că extragerea cu cianuri nu afectează nici populaţia şi nici natura, deoarece se foloseşte în cantităţi mici.
Aurul românesc, controlat de străini. Miliardarii din spatele proiectului
Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este o companie care s- a înfiinţat în anul 1997. Principalii acţionari sunt compania Gabriel Resources cu 80% şi compania minieră de stat Mininvest Deva cu 19,3 %.
Gabriel Resources, principalul acţionar, are în spate câţiva miliardari care îşi vor rotunji semnificativ conturile odată cu începerea exploatării. John Paulson a devenit miliardar în 2007, când a fA£cut, personal, 3,5 miliarde de dolari din pariuri împotriva creditelor ipotecare subprime. Beny Steinmetz, controlează a doua avere din Israel, estimată de Forbes la 6 miliarde de dolari, iar Thomas Kaplan, un alt acţionar cunoscut, ocupă locul 736 în topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari.
citeşte şi Băsescu: Proiectul Roşia Montană trebuie făcut, dar cu renegocierea partajării beneficiilor
Statul român, fraierit la procent
Din producţia aurului românesc, statul obţine doar un procent de 4%, considerat foarte mic chiar de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a revenit asupra situaţiei de la Roşia Montană, după ce preţul aurului a crescut semnificativ în ultimii ani. Prin renegocierea contractului cu RMGC, Băsescu speră să mărească rezervele de aur ale statului.
Potrivit estimărilor făcute de exploatator, în zăcămintele de la Roşia Montană se află 300 de tone de aur pur şi 1600 de tone de argint.
Interesul pentru Roşia Montană a crescut treptat mai ales de când exploatarea minieră s-a oprit. Demersurile companiei, care a obţinut drepturile pentru exploatarea aurului românesc, ţin paginile ziarelor încă din 1995. Eforturile de a scoate aurul din munţi au fost tergiversate şi amnate de toate guvernele României.
"Salvaţi Roşia Montană", cea mai amplă campanie de mediu din România
ONG-urile ecologiste au fost primele care s-au opus exploatării aurului de la Roşia Montană. Campania "Salvaţi Roşia Montană" a început în 2002 şi a devenit cea mai amplă campanie ecologistă din România.
Coordonatorul acestei campanii este Alburnus Maior, un ONG cu sediul în Roşia Montană, care reprezintă interesele a peste 300 de familii de fermieri din zona respectivă.
Începutul acestei campanii a fost pe 12 iulie 2002, Alburnus Maior a organizat o întâlnire publică la Roşia Montană. La această întânire au participat 350 de localnici şi circa 34 de ONG-uri. În cadrul acestei întâlniri s-a semnat o declaraţie a ONG-urilor împotriva exploatării cu cianuri şi împotrima strămutării forţate.
Pe lângă problemele legate de mediu, ONG-urile au susţinut că exploataţia minieră ar putea distruge importante vestigii care ţin de istoria poporului român. Printre acestea se număra Tripticele din Transilvania, Mausoleul Antic sau Roata hidraulică.
citeşte şi Consilierul Peter Eckstein-Kovacs a demisionat. Vezi care este motivul demisiei sale
În privinţa mediului, folosirea cianurilor pentru extragerea aurului este considerată un procedeu toxic pentru populatie, dar şi pentru natură. Cei de la compania minieră spun însă că extragerea cu cianuri nu afectează nici populaţia şi nici natura, deoarece se foloseşte în cantităţi mici.
Aurul românesc, controlat de străini. Miliardarii din spatele proiectului
Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este o companie care s- a înfiinţat în anul 1997. Principalii acţionari sunt compania Gabriel Resources cu 80% şi compania minieră de stat Mininvest Deva cu 19,3 %.
Gabriel Resources, principalul acţionar, are în spate câţiva miliardari care îşi vor rotunji semnificativ conturile odată cu începerea exploatării. John Paulson a devenit miliardar în 2007, când a fA£cut, personal, 3,5 miliarde de dolari din pariuri împotriva creditelor ipotecare subprime. Beny Steinmetz, controlează a doua avere din Israel, estimată de Forbes la 6 miliarde de dolari, iar Thomas Kaplan, un alt acţionar cunoscut, ocupă locul 736 în topul Forbes cu o avere de 1,7 miliarde de dolari.
citeşte şi Băsescu: Proiectul Roşia Montană trebuie făcut, dar cu renegocierea partajării beneficiilor
Statul român, fraierit la procent
Din producţia aurului românesc, statul obţine doar un procent de 4%, considerat foarte mic chiar de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a revenit asupra situaţiei de la Roşia Montană, după ce preţul aurului a crescut semnificativ în ultimii ani. Prin renegocierea contractului cu RMGC, Băsescu speră să mărească rezervele de aur ale statului.
Potrivit estimărilor făcute de exploatator, în zăcămintele de la Roşia Montană se află 300 de tone de aur pur şi 1600 de tone de argint.
citeşte şi De unde vrea Băsescu să scoată 100 de tone de aur?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu