SUA vor monta elemente antirachetă în Europa, indiferent dacă Rusia acceptă sau nu
Administraţia Barack Obama intenţionează să instaleze elementele antirachetă pentru protejarea aliaţilor europeni de ameninţarea Iranului "indiferent dacă acest plan este sau nu pe placul Rusiei", declară ambasadorul american la NATO, Ivo Daalder.
SUA vor monta elemente antirachetă în Europa indiferent dacă Rusia acceptă sau nu planul
Sursa: ebihoreanul.ro
Sursa: ebihoreanul.ro
Obiecţiile formulate de Rusia faţă de acest proiect, care include participarea României, Poloniei, Turciei şi Spaniei, "nu vor fi o forţă care să influenţeze ceea ce facem", a subliniat Ivo Daalder, citat de Reuters, informează Mediafax.
Statele Unite apreciază că ameninţarea balistică iraniană s-a accentuat, nu s-a diminuat, în cei doi ani de când preşedintele Barack Obama a optat pentru un nou proiect antirachetă. Ameninţarea iraniană "se intensifică, devenind mai gravă decât ne gândeam acum doi ani", a insistat Daalder.
"Vom completa toate cele patru etape (ale sistemului antirachetă) pentru a face faţă acestei ameninţări, indiferent dacă acest plan este sau nu pe placul Rusiei", explică ambasadorul american la NATO.
Daalder a îndemnat Moscova să coopereze în acţiunile Occidentului pentru contracararea ameninţării iraniene, dar şi să se convingă că elementele antirachetă nu reprezintă nicio ameninţare pentru capacităţile strategice ruseşti.
Dacă Statele Unite ar încerca vreodată să plaseze interceptoare împotriva Rusiei, "nu le-am monta în Europa. Le-am amplasa în Statele Unite", explică Daalder.
Pe 23 noiembrie, preşedintele rus Dmitri Medvedev ameninţa că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa. Rusia ameninţase în mai multe rânduri că va instala astfel de sisteme în enclava Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Rusia solicită să participe la sistemul antirachetă al NATO care va fi dezvoltat în Europa sau să primească garanţii că nu va fi vizată capacitatea sa de disuasiune.
Pe 29 noiembrie, Rusia a inaugurat o staţie radar antirachetă în enclava Kaliningrad, iar Medvedev a avertizat că acesta este "un prim semnal" adresat NATO că Rusia este pregătită să răspundă "ameninţărilor" sistemului antibalistic din Europa. "Sper că acest demers va fi considerat de partenerii noştri ca fiind un prim semnal că ţara noastră este pregătită să răspundă în mod adecvat ameninţărilor sistemului antirachetă al NATO la adresa capacităţilor strategice nucleare ruse", a avertizat Medvedev. "Dacă acest semnal nu va fi auzit, vom utiliza alte mijloace de apărare, vom lua măsuri severe, cum am promis pe 23 noiembrie", a insistat Medvedev.
Preşedintele rus a reamintit că Moscova cere de multe luni garanţii că sistemul american antirachetă nu va ameninţa Rusia. "Nu ne mai putem mulţumi cu promisiuni verbale că sistemul antirachetă american nu este îndreptat împotriva Rusiei", sublinia liderul rus.
NATO intenţionează să amplaseze elemente antirachetă americane în Europa, argumentând că trebuie contracarate ameninţări provenind din state precum Iranul.
România, Turcia, Polonia şi Spania au semnat acorduri bilaterale pentru participarea la acest sistem.
Statele Unite apreciază că ameninţarea balistică iraniană s-a accentuat, nu s-a diminuat, în cei doi ani de când preşedintele Barack Obama a optat pentru un nou proiect antirachetă. Ameninţarea iraniană "se intensifică, devenind mai gravă decât ne gândeam acum doi ani", a insistat Daalder.
"Vom completa toate cele patru etape (ale sistemului antirachetă) pentru a face faţă acestei ameninţări, indiferent dacă acest plan este sau nu pe placul Rusiei", explică ambasadorul american la NATO.
Daalder a îndemnat Moscova să coopereze în acţiunile Occidentului pentru contracararea ameninţării iraniene, dar şi să se convingă că elementele antirachetă nu reprezintă nicio ameninţare pentru capacităţile strategice ruseşti.
Dacă Statele Unite ar încerca vreodată să plaseze interceptoare împotriva Rusiei, "nu le-am monta în Europa. Le-am amplasa în Statele Unite", explică Daalder.
Pe 23 noiembrie, preşedintele rus Dmitri Medvedev ameninţa că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă din Europa. Rusia ameninţase în mai multe rânduri că va instala astfel de sisteme în enclava Kaliningrad, situată la frontiera cu Polonia şi Lituania, pe malul Mării Baltice. Rusia solicită să participe la sistemul antirachetă al NATO care va fi dezvoltat în Europa sau să primească garanţii că nu va fi vizată capacitatea sa de disuasiune.
Pe 29 noiembrie, Rusia a inaugurat o staţie radar antirachetă în enclava Kaliningrad, iar Medvedev a avertizat că acesta este "un prim semnal" adresat NATO că Rusia este pregătită să răspundă "ameninţărilor" sistemului antibalistic din Europa. "Sper că acest demers va fi considerat de partenerii noştri ca fiind un prim semnal că ţara noastră este pregătită să răspundă în mod adecvat ameninţărilor sistemului antirachetă al NATO la adresa capacităţilor strategice nucleare ruse", a avertizat Medvedev. "Dacă acest semnal nu va fi auzit, vom utiliza alte mijloace de apărare, vom lua măsuri severe, cum am promis pe 23 noiembrie", a insistat Medvedev.
Preşedintele rus a reamintit că Moscova cere de multe luni garanţii că sistemul american antirachetă nu va ameninţa Rusia. "Nu ne mai putem mulţumi cu promisiuni verbale că sistemul antirachetă american nu este îndreptat împotriva Rusiei", sublinia liderul rus.
NATO intenţionează să amplaseze elemente antirachetă americane în Europa, argumentând că trebuie contracarate ameninţări provenind din state precum Iranul.
România, Turcia, Polonia şi Spania au semnat acorduri bilaterale pentru participarea la acest sistem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu