UE şi FMI deschid din nou focul asupra Ungariei. Vor demisia premierului Viktor Orban?
Bruxelles-ul şi FMI au avertizat, de asemenea, că orice ajutor va veni la pachet cu condiţii stricte, ceva ce premierul Viktor Orban consideră a nu fi necesar şi de nedorit, au afirmat surse apropiate situaţiei, citate de The Wall Street Journal
.
Separat, Financial Times relatează că negociatorii au fost "extremi de clari" în legătură cu cele două proiecte de lege.
Oficialii UE şi FMI au părăsit săptămâna trecută intempestiv masa negocierilor pentru un nou acord de asistenţă financiară destinat Ungariei, după ce guvernul de la Budapesta a trimis pentru dezbateri în parlament proiectele de lege blamate, în pofida îngrijorărilor negociatorilor.
"Ungariei i s-a cerut să lase timp de discuţii. Dar ei au mers înainte" cu adoptarea reformelor înainte de finele anului, a spus o altă sursă. Situaţia i-ar fi pus în faţa faptului împlinit pe negociatori, care ar fi trebuit să se întoarcă la Bruxelles luna următoare.
Într-o scrisoare adresată cabinetului lui Orban săptămâna trecută, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso i-a cerut premierului ungar să nu acţioneze pripit în privinţa celor două proiecte de lege, care, potrivit avertismentelor UE, ar putea fi incompatibile cu tratatele şi legislaţia UE.
"Avem anumite îngrijorări legate de aceste legi. Le-am cerut să oprească adoptarea lor", a declarat purtătorul de cuvânt al UE Mark Gray.
Barroso l-a criticat, de asemenea, pe Orban pentru că a cerut asistenţă financiară de la FMI înainte de a se consulta cu CE.
Dacă Ungaria nu ajunge la un acord cu UE şi FMI, forintul s-ar putea deprecia şi mai mult, iar costurile de împrumut ale guvernului ar putea creşte. În această situaţie, Ungariei îi va fi mai greu să se finanţaze de pe pieţe, iar Budapesta ar putea fi forţată să ceară ajutor internaţional pentru a nu intra în insolvenţă, notează WSJ.
"Dacă lucrurile degenerează, pieţele vor forţa Ungaria să caute finanţare la FMI sub orice condiţie disponibilă", a afirmat Neil Shearing, analist la Capital Economics.
Ce nu vor UE şi FMI
Noua lege privind banca centrală ar schimba structura managementului instituţiei şi stabilirea componenţei consiliului care decide rata de politică monetară. BCE şi banca centrală ungară consideră că proiectul reprezintă o ameninţare serioasă la adresa independenţei băncii centrale.
UE şi FMI apreciază, de asemenea, că legea privind stabilitatea financiară ar limita flexibilitatea guvernului în negocierile condiţiilor bugetare din orice pachet de finanţare.
Potrivit portalului de ştiri Hvg.hu, UE vrea ca Ungariei să nu-i fie aprobat accesul la finanţarea FMI dacă nu sunt prevăzute şi evaluări periodice. Intenţia Bruxelles-ului este de "a-i cere lui Orban imposibilul" pentru a-i forţa demisia.
Marţi, banca centrală a Ungariei a majorat rata dobânzii cheie pentru a doua lună consecutiv, cu 50 de puncte de bază, la 7%, cel mai ridicat nivel din UE. Decizia a fost luată pentru a proteja forintul şi preîntâmpina pericolele pe care le aduc datoriile în monedă străină. Familiile ungare, firmele şi autorităţile locale au împrumutat masiv în monedă străină, mai ales în franci elveţieni, iar deprecierea forintului face ca rambursările să fie mai scumpe.
Guvernatorul băncii centrale Andras Simor a declarat că un acord rapid cu FMI şi UE este "esenţial" pentru sănătatea economiei.
Ce vrea Ungaria
Potrivit mai multor surse, Budapesta are în vedere un acord preventiv, standby, de la cei doi creditori. O astfel de înţelegere ar furniza fonduri în schimbul ajustării politicilor economice pentru a rezolva problemele care au împins statul să ceară ajutor.
Consilierii lui Orban insistă însă că guvernul vrea o linie de credit preventivă, care impune mai puţine condiţii.
Într-un interviu radio, Orban a declarat că "guvernul nu vrea să discute politicile economice cu FMI".
Guvernul consideră că Ungaria este într-o formă mai bună decât în 2008, în condiţiile în care economia a crescut anul acesta, deficitul bugetar este mai mic de 3% din PIB, iar contul curent este pe surplus.
În luna noiembrie, guvernul condus de Orban a anunţat că va căuta să colaboreze cu FMI şi UE pentru a se proteja de turbulenţele de pe pieţele datoriilor care puneau presiune pe costurile de finanţare ale Ungariei. Anul trecut, Budapesta a pus capăt unor dicuţii cu creditorii internaţionali, care au salvat statul de la default în 2008.
Orban a declarat că a încercat să recâştige suveranitatea economică a Ungariei.
De atunci, guvernul a introdus mai multe măsuri anticriză neortodoxe, printre care impozitarea suplimentară a sistemului bancar şi altor industrii sau deturnarea fondurilor de pensii din administrare privată înapoi în "cuferele" statului, explică WSJ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu