ING: Destrămarea zonei euro ar conduce la o contracţie economică de 9% în cele 17 state.
ING mizează ca scenariu de bază pe supravieţuirea monedei euro.
Într-un scenariu care prevede ruperea completă a zonei euro, monedele din Franţa şi Belgia ar avea o valoare cu 15% mai mică decât marca germană. Valutele Irlandei şi Italiei ar fi devalorizate cu 25%, monedele Portugaliei şi Spaniei cu 50%, iar cea a Greciei cu 80%, estimează ING.
Zona euro are deja probleme grave din cauza incapacităţii liderilor politici de a conveni un plan anticriză decisiv şi de a pune capăt crizei de încredere care afectează pieţele.
Un sondaj efectuat luna trecută de Reuters în rândul unor reputaţi economişti şi foşti oficiali arată că aşteptările ca zona euro să supravieţuiască crizei în forma actuală sunt mici.
"Lumea începe să înţeleagă că politica va rămâne orientată către austeritate, iar costul real al păstrării zonei euro este tot mai evident. Totuşi, ieşirea unuia sau mai multe state din zona euro sau destrămarea uniunii monetare ar fi şi mai costisitoare. Nu există un deznodământ cu adevărat plăcut pentru această criză", a declarat într-un interviu telefonic acordat Reuters Mark Cliffe, director de cercetare financiară la ING.
El notează că evaluarea impactului destrămării euro este într-adevăr un proces foarte dificil, iar aprecierile ING trec de la "a gândi" la "a cuantifica ceva de neconceput".
O analiză similară efectuată în septembrie de grupul elveţian UBS estima costurile ieşirii din zona euro la 40-50% din PIB pentru o economie "slabă", respectiv 20-25% din PIB pentru una puternică, precum Germania.
Estimările ING sunt mai puţin pesimiste - contracţia economică din primul an ar varia de al 7% pentru Germania la 13% în Grecia.
Pe ansamblul celor 17 state din zona euro, PIB-ul total din 2016 ar fi încă mai mic decât cel din 2011.
"Fuga" investitorilor către dolar ar cauza recesiune în SUA, iar economia britanică s-ar contracta cu 5% în primul an din cauza legăturilor comerciale strânse cu zona euro.
ING consideră că procesul de ajustare ar fi mai dificil în ţările puternice care formează baza zonei euro decât în statele de la "periferie", deoarece au statutul de creditori şi ar fi expuse la peirderi uriaşe, băncile şi companiile de asigurări necesitând cel mai probabil intervenţia statului pentru a supravieţui.
Totodată, creşterea puternică a inflaţiei ar reduce uşor raportul dintre datoria de stat şi PIB al economiilor "slabe", potrivit proiecţiilor ING, în timp ce combinatia dintre recesiune şi deflaţie ar creşte puternic gradul de îndatorare al economiilor solide. Spre exemplu, banca estimează că datoria de stat a Germaniei ar ajunge la peste 100% din PIB, de la 82% în prezent, în timp ce în Italia ar scădea de la 120% la 112% până în 2016.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu