Thank you, Larry L. Watts!
Se lamureste si cazul Pacepa!
Nu sunt un fan al lui Larry L. Watts şi nici nu mizez pe afirmaţii senzaţionale, potrivit cărora recenta sa apariţie editorială, "Fereşte-mă, Doamne, de prieteni! Războiul clandestin al blocului sovietic cu România", citez:"(...) va răsturna istoria secretă a României şi a Pactului de la Varşovia, aşa cum era ea cunoscută până acum".
Dimpotrivă, cunoscând, cât de cât, încă dinainte de 1990, "foia de parcurs" a pregătirii lui L.L.W. ca specialist al Agenţiei Centrale de Informaţii în problemele româneşti, mă consider îndreptăţit să fiu un lector exigent al monumentalului său tom, motiv pentru care, chiar dacă îl felicit pentru tentativa sa, temerară doar în peisajul anost al publicisticii româneşti a genului, mă simt obligat, etic şi profesional, să am rezerve şi reţineri faţă de unele dintre afirmaţiile şi "argumentele" esenţiale pe care şi-a construit opera.
Dintr-un sentiment de respect şi solidaritate de breaslă, aşa cum îmi cere codul secret al onoarei profesiei, nu voi începe să mă refer asupra cărţii sale, prin a-mi critica adversarul de ieri şi aliatul de azi. Ce vom fi mâine rămâne să vedem. Indiscutabil, L.L.W. ne oferă o lucrare de referinţă. Dar nu despre meritele sau complinirile necesare cărţii mi-am propus să mă exprim.
Pentru oamenii lumii informaţiilor secrete, pentru românii cu o educaţie peste medie şi care şi-au folosit propria minte pentru a-şi trece în revistă istoria naţională, L.L.W. nu aduce noutăţi ori lucruri de senzaţie. Ne oferă, în schimb, un produs analitic care frapează lumea profană prin simplitatea ăi pragmatismul cu care pot fi exprimate adevăruri importante, trăite şi simţite de toţi. De aceea, poate că prima reacţie a multor cititori va fi aceea de a se întreba de ce trebuie să ne redescopere americanul L.L.W. istoria pe care noi nu am ştiut ori nu am avut curajul să ne-o scriem "sine ira et studio".
Unul dintre lucrurile spuse de L.L.W., nu în carte, ci în campania de promovare a acesteia, a fost acela că "defectorul Pacepa a fost agent sovietic". Afirmaţie pe care a întărit-o şi ambasadorul Cristian-George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, în alocuţiunea Domniei Sale, sâmbătă, 28 mai a.c., cu prilejul lansării volumului la Târgul de carte Bookfest 2011 Bucureşti.
Când, în mai 2010, am susţinut la Universitatea din Oradea conferinţa publică "Securitatea naţională şi cultul trădării la români. Afacerea Pacepa", am expus un sistem de argumente din care auditoriul a tras concluzia că Pacepa a fost agent sovietic chiar din momentul în care i s-a pregătit recrutarea în securitate. Gazda mea de la universitatea orădeană mi-a spus că i-am răsturnat coordonatele unui curs, dar nu m-a "înjurat" pentru aceasta.
În schimb, după ce cotidianul ro. a publicat, în două părţi, din 4 şi 6 august 2010, "Identităţi strict secrete - pe urmele lui Pacepa Dialog cu un om care nu există" şi Dezvăluiri şocante în cazul Mihai Pacepa Operaţiune de război informaţional împotriva României", în care argumentam apartenenţa lui Pacepa la KGB şi folosirea numelui său în acţiuni de propagandă politică, m-am pomenit atacat în cel mai pur stil a la Lubianka.
Un soldăţel cu mintea de plumb, fost în rezidentura lui Virgil Măgureanu ăi cu ceva afinităţi faţă de cerberul ideologiei cominterniste Leonte Răutu (Lev Oigenstein), înşurubat în dispozitiv de luptă la o gazetă lansată cu mare pompă la 14 aprile 2010, în prezenţa simbolică şi semnificativă a lui Mihail Sergheevici Gorbaciov, s-a simţit profund vexat în misiunea sa de întreţinere a cultului de erou al abjectului trădător şi părea hotărât să mă îngroape în insulte şi ironii descalificante pentru un slujitor onest al presei, dar caracteristice semidoctului cu ordinul de misiune emis în secolul trecut. Ipochimenul a mai încercat, anterior, să mă bălăcărească şi pentru crima de a fi făcut referiri, cu nume şi prenume, la câţiva agenţi notorii ai fostului KGB, reconvertiţi în modele de democraţi şi mari tenori ai societăţii civile.
După evenimentul editorial de sâmbătă eram curios dacă şi L.L.Watts, distinşii academicieni şi onorabilul director al SRI care au rostit laudatio la lansare vor fi "înjuraţi" pentru crima de defăimare a trădătorului Pacepa. Asta mai cu seamă că fostul om al CIA la Bucureşti a afirmat tranşant despre Pacepa: "Preşedintele Carter a ştiut de la bun început. Bineînţeles: a ştiut că este agent sovietic".
Dacă vocalii apărători ai lui Pacepa şi-ar fi obosit intelectul, studiind lucrări de referinţă asupra afacerii Pacepa, ar fi putut afla că, în decembrie 1978, ambasadorul Italiei la Bucureşti, Ernesto Mario Bolasco, a trimis o telegramă ministrului său de de Externe în care se menţiona şi susţinea ipoteza "defectorului Pacepa agent sovietic" şi, atenţie, varianta unei operaţiuni comune sovieto-americane în această afacere.
După impactul afirmaţiilor lui L.L.W., apărătorii memoriei KGB nu au întârziat să iasă la rampă şi să-şi facă datoria, sărind în apărarea lui Pacepa. La lumina zilei şi cu tupeul caracteristic agenţilor unei mari puteri, semnând cu nume şi prenume: Vladimir Tismăneanu, Sorin Roşca Stănescu...
Ce se întamplă cu cârtiţele care ies la lumină, toată lumea ştie.
Thank you, Larry L. Watts!