vineri, 10 iunie 2011

ACESTI BOLNAVI(DE PUTERE/AI PUTERII)CARE NE GUVERNEAZA!

Aceşti bolnavi (de putere/ai puterii) care ne guvernează...







Serviciul secret al doamnei Elena Lupescu, pardon Udrea, condus de, nu chiar un oarecare, Sandu, fost ofiţer la Direcţia a IV-a (Contrainformaţii Militare) şi cu ceva stagiatură pe la Cabinetul lui Tudor Postelnicu (dacă Sandu este una şi aceeaşi persoană), s-ar părea că se află la sorgintea informaţiilor pe care căpeteniile statului se bazează pentru reorganizarea administrativ-teritorială a României.

Altminteri nu ne-am putea explica motivaţiile de-a dreptul aberante ce ne-a fost dat să le auzim şi să le citim, cu care este susţinută proiectata reorganizare. Ca să nu rămânem descoperiţi, recurgem la acoperirea de aur a citării autorului: "Aş dezvolta puţin primul subiect: reorganizarea administrativă (...) un lucru care trebuie luat în considerare serios în momentul de faţă privind la realităţile României - corupţia de la nivelul judeţelor. S-au creat nişte familii veşnice, interpartinice, se schimbă, se rotesc, clienţii rămân aceiaşi şi cea mai puternică probă o avem în raportul în care o să apară în zilele următoare, să vedem ce s-a întâmplat, în multe din judeţe, cu proiectele finanţate din bani europeni".

Aşadar, un raţionament dintr-o minte de beton. Armat. Cum numai din mintea unui contrainformator neinstruit putea ieşi.

Ce ne comunică, în fapt, autorul citatului de mai sus? Că toate strategiile naţionale de luptă împotriva corupţiei au eşuat. Că toate informaţiile furnizate de serviciile securităţii naţionale, din februarie 2005, când corupţia a fost proclamată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, fenomen circumscris ameninţării de subminare economică a securităţii naţiunii, până în prezent, nu au fost folosite pentru eradicarea corupţiei, ci deturnate către marii corupători, pentru a se putea apăra de forţa legii. Altfel, cum să se ajunga la o asemenea închipuire bolnavă, că prin desfiinţarea judeţelor se vor lichida clanurile mafiote locale? Asta e ca şi cum odată cu apa murdară din copaie, nebuna satului a aruncat şi pruncul.

Din 2005 şi până în 2011 au trecut aproape şapte ani. Şapte ani în care capul statului ne spune corupţia a expandat şi s-a consolidat, devenind parte a "realităţilor româneşti". Aşadar, providenţialul preşedinte se va declara şi el învins de sistem sau mai înainte mai are de înfrânt şi Ţara?

Grav este că "iubiţii" noştri conducători grăbesc această chestiune a reorganizării într-un moment total nepotrivit, deoarece un astfel de proiect nu numai că nu este pregătit, dar vine şi în nefericită conjuncţie cu trădarea României în favoarea revizionismului maghiar.

Niste cunoştinţe de istorie nu le-ar strica. Măcar atâtea căt să nu ne fie dat să auzim din gura prim-ministrului că "judeţele sunt de sorginte comunistă şi trebuie înlocuite cu voievodate". Regiunile ("oblasti") şi raioanele desfiinţate prin legea de reoganizare administrativă din 1968 erau unităţi administrativ-teritoriale copiate după modelul oferit de Iosif Visarionovici Stalin. În 1968 naţional-comuniştii români au revenit la tradiţia românească a judeţelor (etimologia în latinescul "judicium"), care datează din secolul al XIV-lea. Iar voievodatele, chiar dacă au existat în vechea tradiţie, denumirea s-a moştenit din perioada migraţiei slavilor, pe care Roller îi numea "cei mai blânzi şi paşnici" dintre popoarele năvălitoare.

Nu putem încheia fără a mai observa şi delicata chestiune a dreptului de autor asupra proiectului de reorganizare administrativ-teritorială a României în opt unităţi teritoriale, care nu le aparţine. "Titanii" puterii executive - Băsescu şi Boc - n-au suflat o vorbă despre faptul că România Mare a fost organizată în zece ţinuturi (1. Olt, cu reşedinţa la Craiova; 2. Argeş, cu reşedinţa la Bucure.ti; 3. Mării, cu reşedinţa la Constanţa; 4. Dunării, cu reşedinţa la Galaţi; 5. Nistru, cu reşedinţa la Chişinău; 6. Prut, cu reşedinţa la Iaşi; 7. Suceava, cu reşedinţa la Cernăuţi; 8. Alba-Iulia, cu reşedinţa la Alba-Iulia; 9. Crişuri, cu resedinta la Cluj; 10. Timiş, cu reşedinţa la Timişoara). Fiecare ţinut era organizat, la rândul său, pe judeţe. România interbelică avea 58 de judeţe. Acestea cuprindeau un număr de plăşi (ex. judeţul Turda avea 6 plăşi, 1 comună urbană - Turda - şi 138 de comune rurale).

Menţionăm că, în perioada 1992-1998, Serviciul Român de Informaţii a avut şi o organizare de iniţial şase, apoi opt centre zonale, configurate după ţinuturile interbelice. De asemenea, aproape constant, Căile Ferate Române, dar şi alte administraţii aveau "regionale" constituite după acelaşi criteriu administrativ-teritorial.

O reorganizare administrativ-teritorială este necesară, dar nu oricum. În această chestiune, politicienii ar face mai bine să tacă şi să se documenteze asupra precedentelor istorice.

Reorganizarea adminstrativ-teritoriala este, înainte de orice alt considerent, o problemă esenţială a identităţii noastre naţionale. Cu toate miturile ei, pe care veneticii de aiurea vor să ni le spurce, ca să ne dezmoştenească de trecut şi să ne arunce în vânturile pustiei.

Pe cale de consecinţă, voinţa preşedintelui ori a premierului şi guvernului, chiar opiniile lor, în "chestiunea atât de arzătoare" a reorganizării administrativ-teritoriale, nu sunt decât sunt nişte deliruri politice ce trebuie cenzurate de un referendum.

Altfel, cine guvernează o ţară pentru a-i spăla memoria, una din cele două "temniţi large", "puşcăria sau casa de nebuni"!

Niciun comentariu: