FMI NU MAI CREDE IN VIITORUL GRECIEI!

Nici FMI nu mai crede în viitorul Greciei: riscurile sunt mari.

 

Ultimul raport al Fondului Monetar Internaţional despre Grecia arată că perspectivele pentru greu încercata ţară europeană sunt mai degrabă sumbre. Ţintele din acord semnat recent sunt foarte greu de atins, riscurile sunt extrem de ridicate şi fără suport continuu de la creditorii instituţional, Grecia ar ieşi dezordonat din zona euro.
După ce Board-ul FMI a aprobat contibuţia sa de 28 de miliarde de euro la noul bailout al Greciei, analiştii Fondului au publicat un raport în care arată că riscurile "sunt extrem de ridicate" în noul acord de finanţare.
Practic, Grecia nu are un spaţiu mic (spre deloc) de manevră pentru a absorbi şocurile adverse sau abaterile de la program. Cu alte cuvinte, guvernul de la Atena trebuie să lupte cu istoria şi să implementeze tot ce au cerut creditorii, aşa cum nu au reuşit deloc până acum. Asta în condiţiile în care în curând vor fi alegeri şi va fi instaurat, cel mai probabil, un nou guvern.
Întârzierile în implementarea programului ar aduce o recesiune mai adâncă decât cea preconizată şi o datorie publică mai mare.
Grecia ar avea nevoie de şi mai mult sprijin financiar de la creditorii oficiali, de această dată prin iertarea unei părţi din datorie. Altfel statul elen ar intra în faliment. În absenţa finanţării continue şi a accesului băncilor greceşti la programele de refinanţare de la Banca Centrală Europeană, ieşirea dezordonată din zona euro ar fi inevitabilă, se arată în raportul economiştilor FMI.
La rândul lor, birocraţii de la Comisia Europeană au avertizat că există pericole reale pentru acordul proaspăt semnat. Cu toate că abia au fost fixate condiţiile pe care grecia le are de îndeplinit, acestea nu sunt suficiente, şi este nevoie de măsuri adiţionale de austeritate de 5,5 % din PIB în 2013 şi 2014.
Programul stă încă în măsuri de genul privatizărilor şi creşterea veniturilor la buget printr-o colectare mai bună. Elenii ar trebui să strângă 19 miliarde de euro din privatizări în 2015 şi un total de 50 de miliarde până în 2021, efort mai mare, ca procent din PIB, decât cel al României în perioada de după revoluţie.
După doi ani de austeritate şi programe menite să crească competitivitatea, rezultatele sunt modeste. Perioada de recesiune a fost concurată de una de inflaţie relativ ridicată. Costurile cu forţa de muncă au scăzut cu 9,5%, iar creşterea productivităţii s-a întors în teritoriu pozitiv abia la sfârşitul lui 2011, asta însă cu costul creşterii puternice a şomajului. FMI acuză rigidităţile preţurilor şi a pieţei muncii pentru această evoluţie modestă şi aici ar trebui să ajute reformele la care Atena s-a angajat. Chiar şi cu reformă, ar trece peste un deceniu până ca ţara să-şi rezolve problema de competitivitate.
Ieşirea din zona euro
Multă vreme un subiect tabu printre oficiali, cei de la FMI nu au cum să nu ia în considerare acest scenariu.
În principiu, Fondul spune că ar fi foarte greu pentru eleni dacă ar părăsi zona euro, dar că efectele negative ar putea fi limitate dacă procesul ar fi condus cu cap de la Atena.
Economia s-ar contracta cu peste 10% în primul an şi statul ar intra în incapacitate de plată pe datoria în valută. Inflaţa ar lovi puternic, după ce moneda s-ar deprecia şi deficitul ar ajunge să fie finanţat prin emisiune de monedă.
Turismul şi sectorul manufacturier ar câştiga imediat din această depreciere, însă cum problemele structurale ale elenilor ar fi tot acolo, efectul benefic s-ar disipa în scurt timp, fără o politică coerentă. Cei de la FMI oferă pentru comparaţie performanţele
Cei de la FMI analizează şi alte cazuri de ajustare internă şi au ajuns la concluzia că ţările care au monedă proprie liberă ies mult mai rapid din perioadele de recesiune decât cele care au fost în consiliu monetar sau în uniune monetară.

JEFFREY ARGENTINANU'SE INTILNESTE CU MINISTRUL DE FINANTE DRAGOI!

Jefrey Franks se întâlneşte cu noul ministru de Finanţe

Şeful Misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, Jeffrey Franks, se întâlneşte, miercuri dimineaţă, cu noul ministru al Finanţelor, Bogdan Drăgoi.

Şeful misiunii FMI şi directorul pentru România al Directoratului General al Comisiei Europene, Istvan Székely, se află la Bucureşti în perioada 21-22 februarie, la o întâlnire de lucru pe teme economice de actualitate, fiind invitaţi de premierul Mihai Răzvan Ungureanu.

EURODEPUTATUL CORINA CRETU CATRE FMI :JEFFREY PETRECARETU'TREBUIE RETRAS DIN ROMANIA!

Corina Creţu către FMI:

Franks petrecăreţul trebuie retras din România

 

Vicepreşedintele PSD Corina Creţu i-a trimis o scrisoare deschisă directorului general al FMI, Christine Lagarde. Creţu solicită retragerea lui Jeffrey Franks din funcţia de negociator-şef cu România, pentru că ar fi participat la o petrecere "într-o staţiune de lux", alături de funcţionari, informează Mediafax.
Potrivit Corinei Creţu, România este într-un moment extrem de delicat, în care neliniştea socială a crescut până aproape de limita exploziei. "Nu cred că FMI îşi doreşte să fie detonatorul acestei explozii. Consider că este momentul unui gest radical din partea dumneavoastră: numirea altui reprezentant al Fondului în relaţia cu România, capabil să fie neutru şi echidistant, dar mai ales să manifeste un minim de empatie cu românii atinşi de criză", a precizat vicepreşedintele PSD.
"Este inadmisibil ca - în ţara căreia domnul Franks îi impune austeritate maximă, unde se moare de foame şi de frig la propriu, unde sunt oameni care protestează în ger pentru că nu mai pot trăi cu salariile şi pensiile pe care le au, o ţară care nu mai poate oferi servicii decente de educaţie şi de sănătate - reprezentantul FMI să participe la petreceri fastuoase, alături de funcţionari ai statului român, în restaurante de lux, din staţiuni pe care puţini români şi le pot permite", a scris Creţu în documentul transmis directorul general al FMI.
Corina Creţu consideră că Jeffrey Franks nu mai are autoritatea de a-şi exercita atribuţiile, pentru că, "prin participarea la acea petrecere, organizată şi finanţată de oameni care aparţin PDL, nu mai este, în ochii opiniei publice, un observator neutru al evoluţiilor din România".
"Domnia sa era deja perceput drept un sprijinitor al puterii de la Bucureşti. Acum această percepţie a fost întărită de un episod care denotă aroganţă şi lipsă de sensibilitate faţă de cei afectaţi de consecinţele măsurilor impuse de FMI românilor şi României", a declarat europarlamentarul român.

MAREA BRITANIE O SPRIJINA PE MINISTRUL FRANCEZ DE FINANTE CHRISTINE LAGARDERE LA SEFIA FMI!

Britanicii o sprijină pe Christine Lagarde drept candidat la şefia FMI

Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, a declarat că o sprijină pe Christine Lagarde pentru poziţia de director general al FMI, Marea Britanie devenind astfel primul stat al grupului G7 care susţine oficial candidatura ministrului francez al Finanţelor pentru postul rămas vacant după demisia lui Dominique Strauss-Kahn.

"O sprijinim pentru că este cel mai bun candidat pentru această funcţie, iar personal cred că ar fi foarte bine să avem pentru prima dată în istoria de 60 de ani a fondului o femeie ca director general. A dat dovadă de abilităţi de lider internaţional ca preşedinte al consiliului de anul trecut al miniştrilor de finanţe din statele G20. A fost de asemenea un promotor puternic al ţărilor care încearcă să-şi reducă deficitele bugetare ridicate şi să se descurce după posibilităţi", a declarat ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, într-un comunicat.

Premierul birtanic David Cameron declara, cu câteva săptămâni în urmă, că ascensiunea unor ţări precum China şi India ar putea sugera "că a venit timpul să avem un candidat din altă parte a lumii".

Oficiali din Suedia, Austria, Italia, Germania şi alte state europene au afirmat de-a lungul săptămânii că Lagarde ar fi un bun candidat sau şi-au declarat deschis sprijinul pentru ministrul francez, dând impresia că Europa s-a reunit în spatele unui candidat unic.

Lagarde este lăudată pentru rolul său în eforturile de soluţionare a crizei datoriilor de stat din zona euro, dar şi pentru modul în care a gestionat relaţiile dintre economiile dezvoltate şi cele emergente în cadrul G20, grup care a fost prezidat anul trecut de Franţa. Înainte de a se alătura guvernului francez în 2005, Lagarde a condus casa americană de avocatură Baker & McKenzie, din Chicago.

Arestul şi, ulterior, demisia lui Strauss-Kahn au declanşat o dezbatere tensionată privind succesorul său la conducerea FMI. Europa încearcă să determine prelungirea tradiţiei ultimilor 65 de ani, de a avea un european ca director general al Fondului, argumentând că instituţia are un rol important de jucat în soluţionarea crizei datoriilor de stat don zona euro. Totodată, ţările emergente fac presiuni pentru a-şi consolida influenţa pe scena economică globală, mizând pe importanţa tot mai evidentă a statelor în dezvoltare ca motoare de creştere pe plan mondial.

De cealaltă parte a disputei diplomatice, statele emergente nu au reuşit până acum să promoveze la unison o personalitate pentru şefia FMI. Kermal Dervis, considerat unul dintre cei mai de succes miniştri ai Economiei din istoria recentă a Turciei, era considerat un posibil favorit însă s-a autoexclus vineri din cursă.

Surse apropiate situaţiei au declarat sâmbătă că Mexicul înclniă spre a-l propune pe guvernatorul băncii centrale, Agustin Carstens. Ministrul mexican al Finanţelor a declarat joi că Carstens ar fi cel mai bun candidat pentru înlocuirea lui Dominique Strauss-Kahn.

Carstens a fost director general adjunct al FMI timp de trei ani înainte de a se alătura administraţiei preşedintelui mexican Felipe Calderon ca ministru al Finanţelor, în anul 2006. El a devenit şeful băncii centrale a Mexicului în ianuarie 2010.