PRESEDINTELE GRASP DIN OLANDA DIANA BALANESCU SI PROMOVAREA IMAGINII ROMANIEI!

Preşedintele GRASP din Olanda, Diana Bălănescu

Tinerii profesionişti români de peste hotare promovează imaginea României.

 

Diana Bălănescu

Corespondenţă din Amsterdam, Claudia Ion
La numai 25 de ani, Diana Bălănescu este liderul filialei din Olanda a Societăţii Globale a Tinerilor Profesionişti Români, GRASP. Înfiinţată în 2008 în Budapesta, GRASP îşi propune să reunească profesionişti şi studenţi români de peste hotare şi de acasă şi să contribuie la îmbunătăţirea imaginii României în afara graniţelor. Acum, GRASP are 130 de membri din peste 15 ţări, iar cele mai active centre sunt la Bucureşti, Amsterdam, Londra/Oxford şi Boston. Diana îşi împarte timpul între serviciul solicitant din departamentul de marketing al unei companii multinaţionale şi coordonarea echipei GRASP Amsterdam, activitate pe care o desfăşoară în mod voluntar, în timpul său liber. Încă din primii ani de facultate, la ASE Bucureşti, a ştiut că vrea să urmeze şi cursurile unei facultăţi din străinătate. A fost acceptată de Universitatea din Amsterdam, pentru un Master în Business Strategy. Apoi a urmat cariera profesională la o companie prestigioasă, care a propulsat-o în rândurile tinerilor profesionişti care fac cinste României.
De ce Amsterdam?
Am aplicat la mai multe universităţi europene şi am fost acceptată la Paris şi la Amsterdam. Am ales Universitatea din Amsterdam fiindcă era mai bine cotată şi costurile erau mai uşor de suportat. În România am absolvit Administrarea Afacerilor, unde se predă în limba engleză, alături de studenţi din mai multe ţări. Intrând în contact cu ei, mi-am dat seama că îmi doresc să cunosc şi un alt sistem de educaţie, o cultură diferită şi experienţa de a trăi în altă ţară.
Ce diferenţe ai întâlnit între sistemul român şi cel olandez?
În sistemul educaţional din Olanda se pune un mare accent pe cercetare, care formează o gândire analitică în luarea deciziilor. Cursurile sunt construite dintr-o parte teoretică, întotdeauna însoţită şi de un proiect de cercetare, care să aducă în prim-plan aspectele practice. Aici cursurile sunt mai puţin numeroase, însă mai aprofundate. Pentru un examen în Olanda am învăţat cât pentru cinci acasă. O altă diferenţă constă în faptul că studenţii au libertatea de a-şi alege cursurile pe care le urmează, iar materialul didactic nu este constituit din manuale cu teorii prăfuite puse pe piedestal, ci din articole recente ale celor mai importante publicaţii de business.
Te ajută să-ţi găseşti un loc de muncă?
Încă din facultate am făcut un stagiu de şapte luni la Philips, în departamentul de “market intelligence”. În paralel, am început să îmi caut de lucru şi am fost acceptată de către compania ECCO, producătorul danez de încălţăminte renumită pentru calitate şi confort. Diploma de Master a contribuit la acest lucru, de asemenea.
Ca cetăţean român îţi trebuie permis de muncă…
Da. Tocmai de aceea, în cazul meu, formalităţile de angajare au durat trei luni. Am beneficiat de un permis special, care se oferă emigranţilor cu o calificare înaltă, însă compania angajatoare trebuie să se ocupe de el. ECCO nu avea licenţă pentru a angaja astfel de personal, aşa încât a aplicat special pentru mine. Acum mai sunt şi alţi români în firmă; eu am fost, însă, prima.
Cum este mediul de lucru în Olanda?
Olandezii sunt foarte direcţi. Pot părea reci, chiar duri, însă sunt foarte corecţi şi parolişti. Dacă spun ceva, te poţi baza că vor face ceea ce au zis. Îţi oferă siguranţă acest lucru.
Cum eşti privită de colegi, ca româncă?
Consider că am noroc; lucrez într-o echipă multinaţională, foarte deschisă şi cu care colaborez excelent. În toată compania sunt 23 de naţionalităţi şi vorbim limba engleză. Eu nu am simţit pe pielea mea discriminarea pe care cred că o simt alţi români din alte ţări.
Olanda e o ţară deschisă străinilor?
Da, aş zice că este. Mai ales Amsterdam. E unul dintre cele mai cosmopolite oraşe din lume.
Cine sunt membrii GRASP?
Sunt fie masteranzi, fie profesionişti din diverse domenii: finanţe, marketing, relaţii internaţionale, drept, politici publice, etc. Atât localizaţi în România, cât şi în afara ţării.
Ce fel de programe derulează organizaţia?
Unul dintre cele mai importante programe GRASP se numeşte “Mentorship for success” (n.r. Îndrumare pentru succes). Este un proiect ce doreşte să ofere tinerilor români cu potenţial sprijin în formarea unei viziuni de succes şi acces la resurse şi informaţii cu privire la oportunităţile de studiu şi carieră din România sau din străinătate.
Dacă un tânăr din România este interesat să urmeze studii sau să îşi construiască o carieră în Olanda, vi se poate adresa vouă?
Sigur, facem oricum lucrul ăsta cu cei care ni-l cer. Noi putem să oferim mentorat pentru alegerea carierei în funcţie de profilul persoanei, dar şi sfaturi legate de găsirea unei locuinţe, acomodarea la mediul olandez, integrarea socială, informaţii utile legate de birocraţia locală etc. Nu e nevoie să fie membru GRASP. Condiţia este să fie interesat de studii postuniversitare sau să îşi dorească o carieră profesională. Ne pot contacta la adresa amsterdam@mygrasp.org.
Ţineţi legătura cu studenţii români?
Da, în fiecare an, în luna septembrie, avem o prezentare în faţa noii generaţii de studenţi români de la Universitatea din Amsterdam. De anul acesta ne propunem să o susţinem şi la Vrij Universiteit (VU), celălalt mare centru univesitar din Amsterdam.
Membrii GRASP îşi doresc şi schimbarea modului de votare în diasporă…
Aşa este. Unul dintre proiectele noastre de politici publice se referă la un sistem alternativ de votare. Multe persoane din diaspora nu votează pentru că trebuie să se deplaseze la ambasadă sau consulat, ceea ce presupune timp şi costuri. Noi am realizat dezbateri în 11 oraşe din Europa şi America, în urma cărora am scris un proiect de lege care să prevadă votul prin corespondenţă sau cel electronic, pe care l-am trimis Parlamentului României. Din păcate, nu a fost încă luată o decizie.
Care sunt cele mai importante evenimente pe care le-aţi organizat în Amsterdam?
Anul trecut am găzduit a 4-a conferinţă globală GRASP, la care au participat 150 de persoane. Tema a fost “voluntariatul” şi am adus faţă în faţă ONG-uri şi reprezentanţi ai companiilor interesate de proiecte de responsablitate socială. În luna martie a acestui an am organizat o nouă ediţie a proiectului “Meet the Pro’s” (n.r. Întâlneşte profesioniştii), prin care vorbitori specializaţi într-un anumit domeniu susţin prezentări în faţa studenţilor sau a altor persoane interesate. Tema a fost “e-commerce” (n.r. comerţ electronic) şi vorbitorii au fost profesionişti de la Nike şi ECCO. Acum suntem în plin proces de organizare a unei noi ediţii, pe marginea antreprenoriatului în UE. Suntem în tratative cu un potential vorbitor de la Enterprise Europe Network (n.r. Reţeaua Întreprinderilor Europene), cei care ajută tinerii europeni să îşi deschidă o afacere mică sau mijlocie şi le oferă consultanta şi finanţare pe proiecte.
Cum menţineţi contactul cu membrii?
Periodic organizăm şi întâlniri informale, fie cocktailuri, fie evenimente recreaţionale. Pentru viitor, pregătim un “teatru forum”, pe care noi îl vedem ca o unealtă de dezvoltare personală, un training pentru comunicare şi o mai bună exprimare în public.
Mult succes pentru viitor!