"PDL a depus astăzi (vineri - n.r.) plângere penală împotriva premierului Victor Ponta pentru abuz în serviciu. Este vorba de Ordonanţa de Guvern prin care a luat banii comunităţilor locale în mod ilegal şi neconstituţional. De ieri, decizia Curţii Constituţionale este publică în Monitorul Oficial, iar banii luaţi fără respectarea legii trebuie returnaţi", a declarat Traian Ungureanu, într-o conferinţă de presă.
În 25 mai, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul îşi menţine decizia de a retrage banii primiţi de către primăriile PDL de la Ungureanu, deoarece jumătate dintre acestea nu înregistrează arierate şi nici nu necesită fonduri de cofinanţare a proiectelor europene.
El a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale consideră că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă emise de actualul Guvern pentru recuperarea banilor de la autorităţile locale sunt constituţionale şi nu permit recuperarea banilor decât în cazul acelor primării care au cheltuit deja fondurile, nu au datorii la cheltuieli curente şi de capital sau care trebuie să finanţeze proiecte UE.
Premierul a spus totodată că Guvernul Boc a emis, la sfârşitul anului 2008, odată cu preluarea mandatului de guvernare, un act normativ similar prin care a retras banii unor primării, alocaţi de Guvernul Tăriceanu din Fondul de rezervă, şi că acest act a fost atacat de trei ori la Curtea Constituţională, judecătorii hotărând de fiecare dată că decizia Guvernului Boc este legală.
Potrivit premierului, din totalul celor 1.657 de primării care au primit bani de la Guvernul Ungureanu, un număr de 810 nu înregistrează "niciun leu datorie" şi nici nu necesită cofinanţarea unor proiecte UE, deci banii au fost retrași constituțional.
"La cele 810 primării putem lua toţi banii înapoi fără niciun fel de problemă, rămâne să explice fostul Guvern de ce a dat bani la 810 primării PDL şi UDMR care nu aveau niciun fel de datorie înregistrată şi niciun program european care să fie cofinanţat. Erau clar bani de campanie electorală şi, din fericire, Curtea Constituţională, aşa neprietenoasă cum este cu noul Guvern, nu mi-a zis că nu am voie să iau înapoi aceşti bani", a spus Ponta.
Ce spune Ministerul Finanțelor legat de acuzele PDL că Guvernul nu restituie banii primăriilor
Guvernul se află în termenul legal în care trebuie să ia măsurile necesare pentru respectarea deciziei Curţii Constituţionale referitoare la restituirea sumelor neutilizate de către primării, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, remis, joi.
"Amendarea reglementărilor legale conform deciziilor Curţii Constituţionale se realizează în termen de maximum 45 de zile de la data publicării deciziei instanţei constituţionale în Monitorul Oficial, conform art. 147 din Constituţia României, republicată. Decizia Curţii nu a fost publicată în Monitorul Oficial până la ora transmiterii acestui comunicat. În consecinţă, Guvernul se află în termenul legal în care trebuie să ia măsurile necesare pentru respectarea deciziei Curţii Constituţionale", se arată în comunicatul MFP.
Ministerul amintește că Curtea Constituţională a confirmat, în motivarea deciziei sale, temeiul legal pe baza căruia Executivul a emis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 15/2012, prin care a dispus restituirea sumelor neutilizate de către primării.
Ce a spus Curtea Constituțională
Curtea Constituţională a României arată în motivarea referitoare la banii acordați de fostul Guvern Ungureanu primarilor, preponderent PDL, că, chiar dacă prin hotărâri ale Executivului sunt alocate sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale, Guvernul în urma unei analize obiective este îndreptăţit să retragă sumele alocate iniţial, altfel ar fi deturnat însuşi scopul acordării acestora, informează Agerpres.
În 24 mai, Curtea a constat că dispoziţiile art.V alin.(1) teza I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, care au făcut obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, sunt constituţionale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin Hotărârea Guvernului 255/2012 şi neutilizate de către unităţile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital şi nu au avut în derulare cofinanţări de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a ordonanţei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că prin HG 255/2012 au fost suplimentate sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 pentru a fi alocate bugetelor locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.
În motivare se spune că, potrivit art.82 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, bugetele locale se majorează, respectiv se diminuează, prin dispoziţie a autorităţii executive, potrivit legii, cu sumele alocate prin hotărâre a Guvernului, din fondul de rezervă bugetară şi fondul de intervenţia la dispoziţia Guvernului, urmând ca, la prima şedinţă a autorităţii deliberative în cauză, să se valideze modificările respective.
"Deşi în cuprinsul legii finanţelor publice locale nu există reglementată modalitatea retragerii de către Guvern a sumelor alocate bugetelor locale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, din economia dispoziţiilor art.30 din Legea nr.500/2002 rezultă că din acest fond se pot repartiza sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar (chiar şi pentru plata unor arierate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2012)", susţin judecătorii.
Curtea arată că, în lipsa unor asemenea situaţii, chiar dacă prin hotărâri ale Executivului sunt alocate astfel de sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale, Guvernul în urma unei analize obiective este îndreptăţit să retragă sumele alocate iniţial, altfel ar fi deturnat însuşi scopul acordării acestora.
"Astfel, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, acesta poate interveni prin acte normative atât în sensul majorării, cât şi în sensul diminuării bugetelor locale fără a exista o condiţie referitoare la momentul intervenţiei acestuia. Prin urmare, nu se poate reţine critica potrivit căreia obligaţia reglementată prin OUG 15/2012 de restituire a unor sume alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, chiar dacă nu există o rectificare bugetară făcută de unitatea administrativ-teritorială, ar încălca principiul autonomiei locale. Rectificarea bugetară va fi determinată de apariţia actului normativ referitor la restituirea sumelor şi se va realiza prin dispoziţie a autorităţii executive (primarul), potrivit legii, urmând ca la prima şedinţă a autorităţii deliberative (consiliul local/judeţean) să se valideze modificările respective", se precizează în document.
Textul criticat prevede: "Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2012 prin Hotărârea Guvernului nr.255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate."
CCR: Guvernul are obligaţia de a lua măsuri de prevenire a folosirii sumelor în alte scopuri decât cele stabilite
Curtea arată în aceeași motivare că dacă prin Hotărârea Guvernului 255/2012 au fost alocate sume fără a exista o justificare reală, Guvernul este îndreptăţit să dispună restituirea acestora fără a mai aştepta închiderea exerciţiului bugetar, întrucât, pe de o parte, sursa din care au fost alocate aceste sume o reprezintă Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, ce reprezintă o finanţare extraordinară, iar pe de altă parte, Executivul are obligaţia de a adopta măsuri care să prevină folosirea acestor sume în alte scopuri decât cele stabilite.Curtea menţionează în motivare că a avut de analizat dacă dispoziţiile de lege criticate se referă strict la restituirea sumelor neutilizate de autorităţile administrativ-teritoriale care, la momentul alocării sumelor prin HG 255/2012, nu înregistrau arierate sau nu aveau în derulare proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanţare, cum de altfel se precizează şi în preambulul OUG 15/2012.
"Ţinând seama, însă, de punctul de vedere al Guvernului, sub semnătura primului-ministru, precum şi de prevederile OUG 15/2012, Curtea reţine că dispoziţiile criticate se referă strict la sumele neutilizate, şi pentru alocarea cărora unităţile administrativ-teritoriale nu au făcut dovada înregistrării de arierate sau derulării de proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanţare. Având în vedere cele expuse, precum şi precizarea clară din punctul de vedere al Guvernului precum că OUG 15/2012 nu se referă la sumele cheltuite (recunoscând implicit că utilizarea acestora s-a făcut în mod legal), Curtea reţine că restituirea sumelor neutilizate de către autorităţile administrativ teritoriale care nu înregistrau arierate sau nu aveau în derulare proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanţare este constituţională.
Judecătorii Curţii precizează că eventualele situaţii urgente, apărute pe parcursul exerciţiului bugetar pot fi rezolvate, în concret, prin acordarea de către Guvern a unor sume suplimentare din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa- aşa cum s-a întâmplat şi în cazul HG 255/2012 -, însă alocarea şi cheltuirea acestor sume trebuie să fie făcute numai dacă există o justificare obiectivă şi reală care să stea la baza acestora.
Curtea subliniază că, în esenţă, Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui obiectiv/acţiune.
"Inexistenţa unei situaţii care să se circumscrie stării de urgenţă care să fi stat la baza alocării sumelor din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului constituie premisa unei eventuale deturnării a scopului pentru care aceste sume au fost alocate, prin posibila direcţionare a lor spre alte destinaţii. Dacă prin HG 255/2012 au fost alocate astfel de sume fără a exista o justificare reală, Guvernul este îndreptăţit să dispună restituirea acestora fără a mai aştepta închiderea exerciţiului bugetar, întrucât, pe de o parte, sursa din care au fost alocate aceste sume o reprezintă Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, ce reprezintă o finanţare extraordinară, iar pe de altă parte, Guvernul are obligaţia de a adopta măsuri care să prevină folosirea acestor sume în alte scopuri decât cele stabilite. Aceste două elemente justifică urgenţa adoptării măsurii restituirii prevăzute de dispoziţiile actului normativ criticate.
În motivare se mai susţine că Guvernul prin autoritatea specială în materie trebuie să analizeze în concret, pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetelor locale care a beneficiat de alocarea acestor sume, dacă această alocare se justifică, şi numai în măsura în care această justificare lipseşte sau nu este reală, Guvernul poate dispune restituirea acestor sume.
"Dacă restituirea sumelor în cauză s-ar aplica inclusiv unităţilor administrativ-teritoriale care nu au utilizat sumele până la data intrării în vigoare a OUG 15/2012, dar care la acel moment înregistrau arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital şi aveau în derulare cofinanţări de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, s-ar ajunge la aplicarea unui tratament juridic diferit în situaţii similare, împrejurare ce ar genera o inegalitate între unităţile administrativ-teritoriale bazată pe un element aleatoriu, şi anume momentul concret al folosirii resurselor alocate", se mai spune în motivare.
În ceea ce priveşte invocarea principiului autonomiei locale, Curtea arată că, prin decizia din 4 mai 2010, a statuat că aceasta constă în dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
"Principiul autonomiei locale nu presupune totala independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale", se mai spune în document.
sâmbătă, 9 iunie 2012
DISPERATI CA VOR PIERDE ALEGERILE LOCALE DIN 10 IUNIE,PEDELACHEII LUI BASESCU AU MUTAT CAMPANIA ELECTORALA LA PARCHET!
"PDL a depus astăzi (vineri - n.r.) plângere penală împotriva premierului Victor Ponta pentru abuz în serviciu. Este vorba de Ordonanţa de Guvern prin care a luat banii comunităţilor locale în mod ilegal şi neconstituţional. De ieri, decizia Curţii Constituţionale este publică în Monitorul Oficial, iar banii luaţi fără respectarea legii trebuie returnaţi", a declarat Traian Ungureanu, într-o conferinţă de presă.
În 25 mai, premierul Victor Ponta a declarat că Guvernul îşi menţine decizia de a retrage banii primiţi de către primăriile PDL de la Ungureanu, deoarece jumătate dintre acestea nu înregistrează arierate şi nici nu necesită fonduri de cofinanţare a proiectelor europene.
El a arătat că judecătorii Curţii Constituţionale consideră că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă emise de actualul Guvern pentru recuperarea banilor de la autorităţile locale sunt constituţionale şi nu permit recuperarea banilor decât în cazul acelor primării care au cheltuit deja fondurile, nu au datorii la cheltuieli curente şi de capital sau care trebuie să finanţeze proiecte UE.
Premierul a spus totodată că Guvernul Boc a emis, la sfârşitul anului 2008, odată cu preluarea mandatului de guvernare, un act normativ similar prin care a retras banii unor primării, alocaţi de Guvernul Tăriceanu din Fondul de rezervă, şi că acest act a fost atacat de trei ori la Curtea Constituţională, judecătorii hotărând de fiecare dată că decizia Guvernului Boc este legală.
Potrivit premierului, din totalul celor 1.657 de primării care au primit bani de la Guvernul Ungureanu, un număr de 810 nu înregistrează "niciun leu datorie" şi nici nu necesită cofinanţarea unor proiecte UE, deci banii au fost retrași constituțional.
"La cele 810 primării putem lua toţi banii înapoi fără niciun fel de problemă, rămâne să explice fostul Guvern de ce a dat bani la 810 primării PDL şi UDMR care nu aveau niciun fel de datorie înregistrată şi niciun program european care să fie cofinanţat. Erau clar bani de campanie electorală şi, din fericire, Curtea Constituţională, aşa neprietenoasă cum este cu noul Guvern, nu mi-a zis că nu am voie să iau înapoi aceşti bani", a spus Ponta.
Ce spune Ministerul Finanțelor legat de acuzele PDL că Guvernul nu restituie banii primăriilor
Guvernul se află în termenul legal în care trebuie să ia măsurile necesare pentru respectarea deciziei Curţii Constituţionale referitoare la restituirea sumelor neutilizate de către primării, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice, remis, joi.
"Amendarea reglementărilor legale conform deciziilor Curţii Constituţionale se realizează în termen de maximum 45 de zile de la data publicării deciziei instanţei constituţionale în Monitorul Oficial, conform art. 147 din Constituţia României, republicată. Decizia Curţii nu a fost publicată în Monitorul Oficial până la ora transmiterii acestui comunicat. În consecinţă, Guvernul se află în termenul legal în care trebuie să ia măsurile necesare pentru respectarea deciziei Curţii Constituţionale", se arată în comunicatul MFP.
Ministerul amintește că Curtea Constituţională a confirmat, în motivarea deciziei sale, temeiul legal pe baza căruia Executivul a emis Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 15/2012, prin care a dispus restituirea sumelor neutilizate de către primării.
Ce a spus Curtea Constituțională
Curtea Constituţională a României arată în motivarea referitoare la banii acordați de fostul Guvern Ungureanu primarilor, preponderent PDL, că, chiar dacă prin hotărâri ale Executivului sunt alocate sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale, Guvernul în urma unei analize obiective este îndreptăţit să retragă sumele alocate iniţial, altfel ar fi deturnat însuşi scopul acordării acestora, informează Agerpres.
În 24 mai, Curtea a constat că dispoziţiile art.V alin.(1) teza I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice, care au făcut obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului, sunt constituţionale în măsura în care se aplică numai sumelor alocate prin Hotărârea Guvernului 255/2012 şi neutilizate de către unităţile administrativ-teritoriale care nu au înregistrat arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital şi nu au avut în derulare cofinanţări de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă până la data intrării în vigoare a ordonanţei.
Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată că prin HG 255/2012 au fost suplimentate sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 pentru a fi alocate bugetelor locale ale unor unităţi administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile.
În motivare se spune că, potrivit art.82 din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, bugetele locale se majorează, respectiv se diminuează, prin dispoziţie a autorităţii executive, potrivit legii, cu sumele alocate prin hotărâre a Guvernului, din fondul de rezervă bugetară şi fondul de intervenţia la dispoziţia Guvernului, urmând ca, la prima şedinţă a autorităţii deliberative în cauză, să se valideze modificările respective.
"Deşi în cuprinsul legii finanţelor publice locale nu există reglementată modalitatea retragerii de către Guvern a sumelor alocate bugetelor locale din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, din economia dispoziţiilor art.30 din Legea nr.500/2002 rezultă că din acest fond se pot repartiza sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar (chiar şi pentru plata unor arierate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2012)", susţin judecătorii.
Curtea arată că, în lipsa unor asemenea situaţii, chiar dacă prin hotărâri ale Executivului sunt alocate astfel de sume unor ordonatori principali de credite ai bugetelor locale, Guvernul în urma unei analize obiective este îndreptăţit să retragă sumele alocate iniţial, altfel ar fi deturnat însuşi scopul acordării acestora.
"Astfel, Curtea reţine că, în ceea ce priveşte sumele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, acesta poate interveni prin acte normative atât în sensul majorării, cât şi în sensul diminuării bugetelor locale fără a exista o condiţie referitoare la momentul intervenţiei acestuia. Prin urmare, nu se poate reţine critica potrivit căreia obligaţia reglementată prin OUG 15/2012 de restituire a unor sume alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, chiar dacă nu există o rectificare bugetară făcută de unitatea administrativ-teritorială, ar încălca principiul autonomiei locale. Rectificarea bugetară va fi determinată de apariţia actului normativ referitor la restituirea sumelor şi se va realiza prin dispoziţie a autorităţii executive (primarul), potrivit legii, urmând ca la prima şedinţă a autorităţii deliberative (consiliul local/judeţean) să se valideze modificările respective", se precizează în document.
Textul criticat prevede: "Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale acordate unităţilor administrativ-teritoriale în anul 2012 prin Hotărârea Guvernului nr.255/2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale, pentru plata unor arierate aferente cheltuielilor curente şi de capital, precum şi pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, neutilizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se restituie de către ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale la bugetul de stat, în contul din care acestea au fost încasate."
CCR: Guvernul are obligaţia de a lua măsuri de prevenire a folosirii sumelor în alte scopuri decât cele stabilite
Curtea arată în aceeași motivare că dacă prin Hotărârea Guvernului 255/2012 au fost alocate sume fără a exista o justificare reală, Guvernul este îndreptăţit să dispună restituirea acestora fără a mai aştepta închiderea exerciţiului bugetar, întrucât, pe de o parte, sursa din care au fost alocate aceste sume o reprezintă Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, ce reprezintă o finanţare extraordinară, iar pe de altă parte, Executivul are obligaţia de a adopta măsuri care să prevină folosirea acestor sume în alte scopuri decât cele stabilite.Curtea menţionează în motivare că a avut de analizat dacă dispoziţiile de lege criticate se referă strict la restituirea sumelor neutilizate de autorităţile administrativ-teritoriale care, la momentul alocării sumelor prin HG 255/2012, nu înregistrau arierate sau nu aveau în derulare proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanţare, cum de altfel se precizează şi în preambulul OUG 15/2012.
"Ţinând seama, însă, de punctul de vedere al Guvernului, sub semnătura primului-ministru, precum şi de prevederile OUG 15/2012, Curtea reţine că dispoziţiile criticate se referă strict la sumele neutilizate, şi pentru alocarea cărora unităţile administrativ-teritoriale nu au făcut dovada înregistrării de arierate sau derulării de proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanţare. Având în vedere cele expuse, precum şi precizarea clară din punctul de vedere al Guvernului precum că OUG 15/2012 nu se referă la sumele cheltuite (recunoscând implicit că utilizarea acestora s-a făcut în mod legal), Curtea reţine că restituirea sumelor neutilizate de către autorităţile administrativ teritoriale care nu înregistrau arierate sau nu aveau în derulare proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile care să necesite cofinanţare este constituţională.
Judecătorii Curţii precizează că eventualele situaţii urgente, apărute pe parcursul exerciţiului bugetar pot fi rezolvate, în concret, prin acordarea de către Guvern a unor sume suplimentare din Fondul de rezervă aflat la dispoziţia sa- aşa cum s-a întâmplat şi în cazul HG 255/2012 -, însă alocarea şi cheltuirea acestor sume trebuie să fie făcute numai dacă există o justificare obiectivă şi reală care să stea la baza acestora.
Curtea subliniază că, în esenţă, Fondul de rezervă aflat la dispoziţia Guvernului trebuie să constituie o rezervă reală, folosită exclusiv în cazul perioadelor dificile, doar în ultimă instanţă şi numai în condiţiile în care au fost epuizate toate celelalte căi de finanţare ale unui obiectiv/acţiune.
"Inexistenţa unei situaţii care să se circumscrie stării de urgenţă care să fi stat la baza alocării sumelor din Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului constituie premisa unei eventuale deturnării a scopului pentru care aceste sume au fost alocate, prin posibila direcţionare a lor spre alte destinaţii. Dacă prin HG 255/2012 au fost alocate astfel de sume fără a exista o justificare reală, Guvernul este îndreptăţit să dispună restituirea acestora fără a mai aştepta închiderea exerciţiului bugetar, întrucât, pe de o parte, sursa din care au fost alocate aceste sume o reprezintă Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului, ce reprezintă o finanţare extraordinară, iar pe de altă parte, Guvernul are obligaţia de a adopta măsuri care să prevină folosirea acestor sume în alte scopuri decât cele stabilite. Aceste două elemente justifică urgenţa adoptării măsurii restituirii prevăzute de dispoziţiile actului normativ criticate.
În motivare se mai susţine că Guvernul prin autoritatea specială în materie trebuie să analizeze în concret, pentru fiecare ordonator principal de credite al bugetelor locale care a beneficiat de alocarea acestor sume, dacă această alocare se justifică, şi numai în măsura în care această justificare lipseşte sau nu este reală, Guvernul poate dispune restituirea acestor sume.
"Dacă restituirea sumelor în cauză s-ar aplica inclusiv unităţilor administrativ-teritoriale care nu au utilizat sumele până la data intrării în vigoare a OUG 15/2012, dar care la acel moment înregistrau arierate aferente unor cheltuieli curente şi de capital şi aveau în derulare cofinanţări de proiecte cu finanţare externă nerambursabilă, s-ar ajunge la aplicarea unui tratament juridic diferit în situaţii similare, împrejurare ce ar genera o inegalitate între unităţile administrativ-teritoriale bazată pe un element aleatoriu, şi anume momentul concret al folosirii resurselor alocate", se mai spune în motivare.
În ceea ce priveşte invocarea principiului autonomiei locale, Curtea arată că, prin decizia din 4 mai 2010, a statuat că aceasta constă în dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii.
"Principiul autonomiei locale nu presupune totala independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea sunt obligate să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării şi dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale", se mai spune în document.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu