Zegrean and Co. se lansează în acuzaţii gratuite.
Deşi se află în culpă din punct de vedere juridic, preşedientele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, în loc să ofere explicaţii, iese cu acuzaţii la adresa celor care au dezvăluit situaţiile de incompatibilitate de la CCR.
În loc de explicaţii, acuzaţii
Departamentul de comunicare al Curţii Constituţionale a remis joi, presei, următorul comunicat: „Curtea Constituţională a României îşi exprimă îngrijorarea faţă de atacurile din partea Guvernului şi ale altor autorităţi publice la adresa Curţii şi a judecătorilor săi. Curtea Constituţională subliniază faptul că aceste atacuri sunt incompatibile cu exerciţiul democratic. Ameninţările cu revocarea şi orice alt fel de presiuni politice din partea Guvernului pot impieta în mod grav asupra activităţii judecătorilor şi a Curţii Constituţionale în ansamblul său. Curtea Constituţională reiterează rolul său de garant al Constituţiei, fundamental într-o ordine democratică”.
Acest comunicat de presă este surprinzător la prima vedere. Ţinând cont că acuzaţiile la adresa unor judecători ai CCR au fost făcute de oficiali guvernamentali (ministrul de Justiţie, Titus Corlăţean, în speţă), normal ar fi fost ca judecătorii vizaţi să dea replica, dar cu argumente prin care să demonteze susţinerile ministrului. Nimic din toate acestea. Ci doar acuzaţii la adresa acuzatorilor.
Zegrean, incompatibil şi din avion
Titus Corlăţean l-a acuzat pe Zegrean că s-a aflat în stare de incompatibilitate deoarece s-a antepronunţat în speţa reprezentării la Bruxelles. Concret, pe 17 mai a.c., Augustin Zegrean, întrebat de un ziarist în legătură cu reprezentarea la Bruxelles, declara: „Răspunsul se găseşte în Constituţie. Şeful statului a fost până acum, nimeni nu a contestat acest lucru, nu ştiu de unde a apărut această discuţie”.
Nu încape discuţie, această declaraţie echivalează cu o antepronunţare. Antepronunţarea este egală cu incompatibilitatea în cazul judecătorilor, indiferent de ce instanţă este vorba..
Conform principiilor juridice, Augustin Zegrean trebuia să nu participe la judecarea sesizării înaintate de Traian Băsescu. Şi nu doar din punct de vedere moral, ci şi legal. Art. 14 din Legea 47/1992 (privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale) prevede următoarele: „Procedura jurisdicţională prevăzută de prezenta lege se completează cu regulile procedurii civile, în măsura în care ele sunt compatibile cu natura procedurii în faţa Curţii Constituţionale. Compatibilitatea se hotărăşte exclusiv de Curte”. Concret în materie de compatibilitate, legea face trimitere la Codul de Procedură Penală, care la art. 27 prevede: „Judecătorul poate fi recuzat dacă şi-a spus părerea cu privire la pricina ce se judecă”. Deci, în situaţia lui Augustin Zegrean, lucrurile sunt clare, iar acuzaţiile aduse de ministrul Titus Corlăţean sunt întemeiate.
Mai mult, se poate spune că Augustin Zegrean nu a ţinut cont nici de prevederile legii instituţiei pe care o conduce şi nici de trimiterea făcută de aceeaşi lege la Codul de Procedură Penală. Adică exact ceea ce a afirmat Corlăţean. Deci nici vorbă de atac la adresa judecătorilor CCR. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, ar fi trebuit să explice el de ce a participat la judecarea speţei. În mod normal, o decizie a unei instanţe în care oficiază un judecător incompatibil este lovită de nulitate absolută.
Şi funcţia neplătită tot funcţie este
Dacă Augustin Zegrean a fost incompatibil doar în dosarul „Bruxelles”, un alt judecător a fost găsit (tot de ministrul Justiţiei) ca fiind incompatibil. Este vorba de Iulia Motoc. Ea intră sub incidenţa art. 61, alin. 4 din Legea CCR, care prevede: „Funcţia de judecător este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior”. Concret, despre Motoc s-a spus că face parte din două organisme internaţionale. Iulia Motoc a recunoscut acest fapt, dar a precizat că este expert neplătit în respectivele organisme. Articolul din Legea CCR este însă foarte clar şi nu se referă doar la funcţii plătite sau neplătite, ci la orice fel de funcţie, cu excepţia enunţată. Iulia Motoc este incompatibilă pentru toate dosarele judecate miercuri 27 iunie.
Există acum mai multe opinii: unii jurişti susţin că sunt lovite de nulitate toate deciziile în care a oficiat Iulia Motoc; alţii susţin că sunt lovite de nulitate doar cele în care a oficiat după ce a fost acuzată că se află în stare de incompatibilitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu