Expert OECD din BNR: Este inadmisibil să nu existe o cadastrare a terenurilor agricole în România
Fermierul român nu poate garanta un credit cu terenul agricol, deoarece România nu are la ora actuală o piaţă a terenurilor şi este inadminsibil ca, în 20 de ani, să nu reuşim să încheiem cadastrul terenurilor agricole la nivel naţional, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Eugen Rădulescu, expert al OECD şi director în cadrul BNR.'Un fermier nu poate garanta cu pământul către bancă pentru că în România nu există o piaţă a terenurilor. În plus, sistemul juridic continuă să fie generos cu debitorii şi continuă să-i nu-i apere pe creditori. În ceea ce priveşte dezvoltarea unei pieţe a terenurilor, este inadmisibil ca, după 20 de ani, să nu fim în stare să încheiem o cadastrare a terenurilor în România. Cel care vrea să cumpere un teren plăteşte o sumă X şi o altă sumă de trei ori mai mare pentru cadastru, notariat etc. Forţa notarilor este cu mult mai mare decât a celor care vor cu adevărat binele acestei economii. Mai mult de jumătate dintre soţiile oamenilor politici sunt notari', a menţionat Rădulescu.
Oficialul BNR a avertizat asupra faptului că România a cheltuit resurse mari, dar cu toate acestea economia a rămas tot într-o stare slabă. 'Am cheltuit resurse absolut infernale care s-au dus pe apa sâmbetei. În loc să fie o politică care să ducă la creşterea producţiei, aproape tot ce s-a făcut a fost menţinerea economiei la o stare slabă', a spus Eugen Rădulescu.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), în prezent, din cele 23,8 milioane hectare cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de 14,7 milioane hectare (61,7%). Din acest total, 9,38 milioane de hectare reprezintă teren arabil.
În acest context, România se situează pe locul 6 în Europa ca suprafaţă agricolă utilizată (după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia) şi pe locul 5 ca suprafaţă arabilă, după Franţa, Spania, Germania şi Polonia.
Până la data de 20 aprilie 2011, suprafaţa însămânţată numai în această primăvară a ajuns la 1,93 milioane hectare dintr-un total programat de 5,043 milioane hectare, alte două milioane de hectare cu grâu fiind însămânţate în toamnă.
Astfel, au fost însămânţate între altele 92.000 de ha cu legume de câmp şi solarii (43 % din program), mazăre boabe - 20.439 ha (75 %), grâu de primăvară - 4.112 ha (97 %), ovăz - 137.727 ha (77 %), rapiţă de primăvară - 3.163 ha, faţă de 1.558 ha programate, sfeclă de zahăr - 13.374 ha (59 %), cartofii timpurii - 11.356 ha (98 %), cartofi de toamnă - 121.535 ha (59 %), floarea soarelui - 506.459 ah (54 %) şi porumb - 651.248 ha (25 %), relevă datele MADR.
Institutul Bancar Român a organizat, joi, conferinţa cu tema 'Dezvoltarea Agriculturii Româneşti între deziderat politic şi ultimă şansă. Politici, finanţare, garanţii'. Temele abordate se referă la potenţialul românesc de dezvoltare agricolă, căi de valorificare a potenţialului agriculturii româneşti, construirea unui sistem coerent şi solid de valorificare a potenţialului agrar românesc, politici româneşti actuale în domeniul agrar, competenţele profesionale în reconstruirea agriculturii în România, programe de finanţare disponibile, soluţii de asigurare şi garantare, accesarea fondurilor europene destinate agriculturii. AGERPRES
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu