Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există cumune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern.
În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.
De când a început criza economică să se facă simţită accentuat în România, CNI a mai realizat 146 de săli de sport în 2009, şi 86 în anul 2010.
În perioada 2002 – 2004, CNI a ridicat 415 săli de sport, în timpul Guvernului Adrian Năstase, care a iniţiat programul.
În guveranrea lui Călin Popescu-Tăriceanu, ritmul a mai scăzut: în anul 2005, au fost ridicate 14 săli de sport, în anul 2006 – 50 de săli, în anul 2007 – 120 de săli, iar în anul anul 2008 – 93 de săli de sport.
Cum şi la ce bani sunt sălile?
Cele 89 de săli de sport aflate în execuţie au fost licitate şi contractate în perioada 2008-2010. Durata medie de execuţie a unei săli tip – spre exemplu sală de sport cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 de locuri pentru spectatori – este de 12 luni, de la data emiterii ordinului de începere, dată ulterioară contractării lucrărilor de execuţie.
Printre cele 89 de săli de sport aflate în execuţie se află, însă, şi structuri preluate, săli de dimensiuni mai mari, care au o altă durată de execuţie.
Majoritatea sălilor care se află în momentul de faţă în execuţie au termen de finalizare pentru anul 2011.
În ceea ce priveşte valorile obiectivelor de investiţii aflate în acest moment în execuţie în cadrul programului Săli de sport, valoarea medie contractată a unei săli de educaţie fizică şcolară este de aproximativ 1.000.000 de lei, în timp ce valoarea medie contractată a unei săli şcolare cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 de locuri pentru spectatori este de aproximativ 3.400.000 lei.
Exemple de comune unde se aşteaptă ca anul acesta să se finalizeze construcţia unor săli de sport
Pentru exemplificare, am ales câteva din comunele mici (sub 4000 de locuitori), care nu au, sau nu au finalizate lucrări la asfalt şi canalizare.
1. Comuna Zădăreni, judeţul Arad. La o populaţie de 2.800 de locuitori, comuna beneficiază de reţea de canalizare pentru 60% din gospodării, în acest moment, potrivit primăriţie Doina Petri, aleasă din partea PNL, dar înscrisă apoi la PDL. În localitate, majoritatea drumurilor sunt pietruite, şi doar într-o proporţie de 5-10% sunt asfaltate. Căminul cultural din comună este reabilitat total, de 4 ani, din bugetul local. Sala de sport, aflată încă în construcţie, urmează să aibă 150 de locuri, şi va fi folosită de către elevii din localitate, dar şi de către adulţii din comună, ca facilitate de agrement. Bugetul local al comunei, pentru anul 2011, este de circa 3 milioane de lei, mai puţin decât sala de sport construită de CNI.
2. Comuna Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa Năsăud. Cu o populaţie de 3.200 de locuitori, comuna are un proiect de reţea de apă, canal şi staţie de epurare, cu termen de finalizare la 30 iulie 2012, după cum ne-a spus primarul Flaviu Lupşan (PDL). În privinţa infrastructurii rutiere, prin comună trece un drum judeţean asfaltat, iar uliţele sunt pietruite. De asemenea, urmează un proiect de construcţie a unui drum intercomunal de 12 km, pe fonduri europene. În comună funcţionează un cămin cultural de 550 de locuri, unde se desfăşoară evenimente culturale, dar şi nunţi sau botezuri. Şi aici se construieşte o sală de sport de 150 de locuri, la care se adaugă o creşă cu 40 de locuri şi 2 blocuri ANL în construcţie. Alte 12 blocuri ANL sunt finalizate. Bugetul pe 2011 al comunei este de circa 4,2 milioane de lei.
3. Comuna Cicârlău, judeţul Maramureş. Populaţie de 4.000 de locuitori. Reţeaua de apă-canal – în proiect, potrivit primarului Vasile Zete (PDL). Infrastructură rutieră este bună, graţie unui proiect SAPARD, iar pe viitor, mai sunt 2 drumuri comunale cu documentaţia depusă în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Căminul cultural funcţionează în 4 sedii, în cele 4 localităţi aparţinătoare comunei, unde se desfăşoară festivaluri de folclor şi literatură, ne-a mai spus primarul. Şi aici CNI construieşte o sală de sport, de 150 de locuri, în valoare de 3,3 milioane de lei, care urmează să fie terminată la începutul lunii iunie. Localitatea are un buget pe 2011 de 4,2 milioane lei, dar se judecă cu compania minieră Remin, pentru un debit de 800.000 de lei, a mai spus edilul.
4. Comuna Chieşd, judeţul Sălaj. În localitatea păstorită de primarul Ioan Catană (PSD) trăiesc 2.700 de săteni.Proiectul în derulare de reţea de apă şi canalizare este sistat din lipsă de fonduri, deşi e executat în proporţie de 80%. Potrivit viceprimarului Leontin Chiş, lucrările se vor relua. În privinţa infrastructurii rutiere, drumurile din comună au fost reabilitate şi acoperite cu strat dublu bituminos, în anul 2005, printr-un proiect SAPARD. De asemenea, localitatea mai are un drum comunal asfaltat şi câteva uliţie pietruite. Locuitorii comunei au două cămine culturale, folosite pentru pentru spectacole, dar şi pentru nunţi, botezuri, pomeni. Şi aici construieşte CNI o sală de sport, care va fi folosită atât de cei 400 de copii ai comunei, cât şi de adulţi, după cum ne-a spus viceprimarul. În execuţie mai este şi o bază sportivă în valoare de 500.000 lei, prin ordonanţa 7/2006 – Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive în mediul rural. Bugetul pe anul 2011 este de circa 3 milioane de lei.
De ce, de unde?
Aşadar, Guvernul se apropie de 1.000 de săli de sport construite în 10 ani, la un număr de circa 3.000 de localităţi, câte sunt în România.
Cât de utile sunt aceste săli de sport comunităţilor din România, în special din mediul rural, unde sunt ridicate construcţiile CNI, ne-a lămurit premierul Emil Boc.
”Eu sunt unul dintre cei care cred că o investiţie în sport este o investiţie fără faliment, pentru că orice copil care face sport este de partea bună a lucrurilor şi a lumii. Mai mult decât atât, va fi un copil sănătos şi se va dezvolta bine în familie, alături de cei dragi.
Pentru asta, la fel ca şi în comuna dvs, prin această sală de sport, am susţinut şi în alte părţi ale ţării activitatea sportivă. Vă amintiţi că, pe vremuri, exista acea practică a sportului de masă. Eu cred că şi noi acum ar trebui să punem mai mare accent şi să-i încurajăm pe copii să participe la activităţi sportive, la competiţii, pentru că de acolo se selectează apoi valorile care apoi ne reprezintă ţara în competiţii internaţionale şi cu care ne mândrim. Cred că, în ultimii 20 de ani, din nefericire, s-a uitat acel obicei bun de a-i încuraja pe copii, de la cel mai jos nivel, să facă sport”, justifica Boc construcţia de săli de sport, în faţa locuitorilor comunei Suhaia, judeţul Teleorman, în urmă cu o lună.
Investiţiile guvernamentale în săli de sport la sate par s-o fi luat-o cu mult înaintea dezvoltării de reţele de apă şi canalizare.
Potrivit unor statistici din anul 2009, ale Ministerului Mediului, doar 10% din populaţia rurală din România avea acces la servicii de canalizare. La nivel naţional, rural şi urban, doar 32% din populaţie nu avea acces nici la canalizare, nici la servicii de alimentare cu apă curentă, la acea dată.
