Atunci când Tamerlan Ţarnaev, cel mai mare dintre cei doi fraţi suspectaţi în atacurile de la Maratonul din Boston, ucis într-un schimb de focuri cu poliţia, a plecat în Rusia în 2012, călătoria a fost descoperită de către Departamentul de Securitate Internă (DHS), însă nu şi de FBI.
Şi, în pofida semnalării prezenţei sale de către Rusia şi a plasării sale, la cererea CIA, pe o listă privind potenţiali terorişti, revenirea sa în SUA a trecut complet neobservată.
'Sistemul nu a mers din cauza ortografierii diferite a numelui său şi, din cauza unui sistem prea complicat, s-a ratat posibilitatea depistării unei ameninţări', a declarat Christian Beckner, director adjunct al Institutului politic pentru securitate naţională de la Universitatea George Washington.
'Problema este că el nu se află pe o singură listă, ci pe mai multe', a explicat la rândul său Michael German, un fost agent FBI, în prezent specializat în combaterea terorismului în cadrul Uniunii Americane pentru Apărarea Libertăţilor Civile (ACLU).
Iar 'aceste liste sunt mult complicate de numărul mare de persoane nevinovate şi de informaţii greşite pe care chiar forţele de ordine nu le găsesc fiabile', a afirmat el.
Principala listă, cea a Centrului Naţional Antiterorist (NTC), denumită TIDE (Terrorist Identities Datamart Environment), conţine o jumătate de milion de nume. 'Nu cred că cineva îşi poate imagina că există o jumătate de milion de terorişti', a afirmat Michael German.
FBI-ul are de asemenea o listă de supraveghere, DHS - o alta, mai există cea a vamei sau cea care interzice anumitor persoane să călătorească cu avionul ('No fly list').
'Dacă există cea mai mică suspiciune, oamenii ajung pe o listă', a afirmat analistul ACLU. 'Dacă un nume se aseamănă cu cel al unui terorist adevărat, guvernul american se va interesa de acea persoană, în detrimentul adevăratelor ameninţări', a mai spus el.
În pofida încercărilor de a uniformiza sistemul după atentatele de la 11 septembrie, 'principala problemă rămâne lipsa de coordonare', a criticat Jeffrey Addicott, directorul centrului de drept şi terorism de la Universitatea St. Mary din Texas.
'Diferitele agenţii se află în concurenţă între ele pentru a obţine prima o informaţie şi pentru a-şi atribui meritul unei operaţiuni sau pentru a fi prima care a dejucat un posibil atentat', a estimat profesorul Addicott.
FBI, DHS sau NTC, toate folosesc criterii diferite pentru a pune o persoană sub supraveghere, 'criteriile opace şi subiective', estimează Addicott. 'O agenţie consideră că o persoană reprezintă o posibilă ameninţare, în timp ce o alta afirmă că nu, această persoană se foloseşte doar de libertatea de exprimare', a afirmat el în încheiere.
vineri, 26 aprilie 2013
ANCHETA IN DUBLUL ATAC TERORIST DE LA BOSTON DEMONSTREAZA LIPSA DE EFICIENTA IN COMBATEREA TERORISMULUI IN USA!
Atunci când Tamerlan Ţarnaev, cel mai mare dintre cei doi fraţi suspectaţi în atacurile de la Maratonul din Boston, ucis într-un schimb de focuri cu poliţia, a plecat în Rusia în 2012, călătoria a fost descoperită de către Departamentul de Securitate Internă (DHS), însă nu şi de FBI.
Şi, în pofida semnalării prezenţei sale de către Rusia şi a plasării sale, la cererea CIA, pe o listă privind potenţiali terorişti, revenirea sa în SUA a trecut complet neobservată.
'Sistemul nu a mers din cauza ortografierii diferite a numelui său şi, din cauza unui sistem prea complicat, s-a ratat posibilitatea depistării unei ameninţări', a declarat Christian Beckner, director adjunct al Institutului politic pentru securitate naţională de la Universitatea George Washington.
'Problema este că el nu se află pe o singură listă, ci pe mai multe', a explicat la rândul său Michael German, un fost agent FBI, în prezent specializat în combaterea terorismului în cadrul Uniunii Americane pentru Apărarea Libertăţilor Civile (ACLU).
Iar 'aceste liste sunt mult complicate de numărul mare de persoane nevinovate şi de informaţii greşite pe care chiar forţele de ordine nu le găsesc fiabile', a afirmat el.
Principala listă, cea a Centrului Naţional Antiterorist (NTC), denumită TIDE (Terrorist Identities Datamart Environment), conţine o jumătate de milion de nume. 'Nu cred că cineva îşi poate imagina că există o jumătate de milion de terorişti', a afirmat Michael German.
FBI-ul are de asemenea o listă de supraveghere, DHS - o alta, mai există cea a vamei sau cea care interzice anumitor persoane să călătorească cu avionul ('No fly list').
'Dacă există cea mai mică suspiciune, oamenii ajung pe o listă', a afirmat analistul ACLU. 'Dacă un nume se aseamănă cu cel al unui terorist adevărat, guvernul american se va interesa de acea persoană, în detrimentul adevăratelor ameninţări', a mai spus el.
În pofida încercărilor de a uniformiza sistemul după atentatele de la 11 septembrie, 'principala problemă rămâne lipsa de coordonare', a criticat Jeffrey Addicott, directorul centrului de drept şi terorism de la Universitatea St. Mary din Texas.
'Diferitele agenţii se află în concurenţă între ele pentru a obţine prima o informaţie şi pentru a-şi atribui meritul unei operaţiuni sau pentru a fi prima care a dejucat un posibil atentat', a estimat profesorul Addicott.
FBI, DHS sau NTC, toate folosesc criterii diferite pentru a pune o persoană sub supraveghere, 'criteriile opace şi subiective', estimează Addicott. 'O agenţie consideră că o persoană reprezintă o posibilă ameninţare, în timp ce o alta afirmă că nu, această persoană se foloseşte doar de libertatea de exprimare', a afirmat el în încheiere.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu