După discursul de ieri al preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, nu am înregistrat nicio reacţie românească. Subiectul unui unificări politice a UE pare să-i găsească pe români nepregătiţi. Ştim cu mai multă certitudine că singurul partizan declarat al transfomării treptate a UE într-un stat federal este preşedintele Traian Băsescu. El s-a pronunţat, în treacăt, în favoarea unor „State Unite al Europei", dar fie pentru că nu dorea, fie pentru că nu a găsit interlocutori receptivi nu a mai dezvoltat subiectul.
Este şi asta o tactică: lansezi o temă de dezbatere şi o laşi apoi să evolueze singură. Atâta doar că această temă nu şi-a găsit nici partizani şi nici adversari. De aceea, preşedintele, care a iniţiat discuţia, a rămas dator cu clarificări. Ce înţelege mai exact prin Statele Unite ale Europei şi mai ales cum ar funcţiona România într-o asemenea construcţie statală? Preşedintele a susţinut de asemenea că România ar trebui să adere cât mai curând la moneda comună (2015), dar a evitat să vorbească despre riscurile unui asemenea efort, scriu cei de la Deutsche Welle.
Preşedintele Train Băsescu a început să fie privit cu teamă ca omul care aplică politici suprinzătoare, pe care le explică post-factum, aşa cum s-a petrecut cu tăierea salariilor în 2010. Nu este exclus ca insistenţa sa neargumentată (sau argumentată impropriu) pentru un parlament monocameral să vizeze, de fapt, integrarea României într-o federaţie politică europeană. Cert este însă că preşedintele a anticipat o dezbatere care abia de aici înainte prinde contur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu