"Statutul meu de martor asistat nu este o surpriză pentru mine, deoarece am acţionat întotdeauna în interesul statului şi în conformitate cu legea", a declarat pentru presă dna Lagarde după două zile de audieri la Curtea de Justiţie a republicii.
Statutul de martor asistat este intermediar între cel de martor şi cel de inculpat. Aceasta înseamnă că Lagarde ar putea fi ulterior acuzată în acest caz, notează AP.
Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanţe al Franţei.
Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990. Aceasta este văzută de mulţi francezi ca un exemplu al relaţiei confortabile dintre marile sume de bani şi marea putere în Franţa.
Tapie, fost proprietar al clubului Olympique Marseille, este o personalitate controversată în Franţa. Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas.
Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat.
Tapie a fost închis aproximativ şase luni în 1997 pentru complicitate la fapte de corupţie în legătură cu aranjarea unui meci de fotbal în 1993.
Credit Lyonnais, una dintre cele mai vechi bănci franceze, a dispărut în 2003, fiind absorbită de grupul Credit Agricole.
În 2007, preşedintele Sarkozy a sugerat că Ministerul Finanţelor, condus de Lagarde şi instituţia ce reprezenta statul în dispută, ar trebui să apeleze la o comisie de arbitraj.
În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.
Decizia de vineri a tribunalului special pentru miniştrii guvernului prelungeşte legal semnul de întrebare în legătură cu rolul lui Lagarde.
Anchetatorii au deschis o investigaţie în 2011 asupra unor posibilele acuzaţii de "complicitate în deturnare de fonduri publice" şi "complicitate la fals". Proba nu ar conduce automat la un proces. Dar dacă va conduce şi dacă Lagarde va fi acuzată şi apoi condamnată, ea ar risca până la 10 ani de închisoare, potrivit procurorilor, mai notează AP.
Audierile din spatele uşilor închise au ţinut-o cel puţin pe Lagarde departe de îndatoririle sale internaţionale. Până în prezent, FMI cu sediul la Washington nu a părăsit-o: ea a primit laude pentru abilităţile sale de negociere în calitate de director general al FMI în timpul crizei datoriilor din Europa şi este văzută ca un deschizător de drumuri pentru lideri femei.
Cazul ar putea de asemenea afecta imaginea Franţei: compatriotul lui Lagarde, Dominique Strauss-Kahn, a fost şeful anterior al FMI. El a demisionat în 2011 după ce o cameristă de la un hotel din New York l-a acuzat că a încercat să o violeze.miercuri, 29 mai 2013
AFACEREA CHRISTINE LAGARDE,DIRECTOR GENERAL FMI!
Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, fost ministru francez de finanţe, a anunţat vineri la Paris că a fost plasată de justiţia franceză sub statutul de martor asistat într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat, informează Associated Press şi France Presse.
"Statutul meu de martor asistat nu este o surpriză pentru mine, deoarece am acţionat întotdeauna în interesul statului şi în conformitate cu legea", a declarat pentru presă dna Lagarde după două zile de audieri la Curtea de Justiţie a republicii.
Statutul de martor asistat este intermediar între cel de martor şi cel de inculpat. Aceasta înseamnă că Lagarde ar putea fi ulterior acuzată în acest caz, notează AP.
Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanţe al Franţei.
Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990. Aceasta este văzută de mulţi francezi ca un exemplu al relaţiei confortabile dintre marile sume de bani şi marea putere în Franţa.
Tapie, fost proprietar al clubului Olympique Marseille, este o personalitate controversată în Franţa. Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas.
Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat.
Tapie a fost închis aproximativ şase luni în 1997 pentru complicitate la fapte de corupţie în legătură cu aranjarea unui meci de fotbal în 1993.
Credit Lyonnais, una dintre cele mai vechi bănci franceze, a dispărut în 2003, fiind absorbită de grupul Credit Agricole.
În 2007, preşedintele Sarkozy a sugerat că Ministerul Finanţelor, condus de Lagarde şi instituţia ce reprezenta statul în dispută, ar trebui să apeleze la o comisie de arbitraj.
În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.
Decizia de vineri a tribunalului special pentru miniştrii guvernului prelungeşte legal semnul de întrebare în legătură cu rolul lui Lagarde.
Anchetatorii au deschis o investigaţie în 2011 asupra unor posibilele acuzaţii de "complicitate în deturnare de fonduri publice" şi "complicitate la fals". Proba nu ar conduce automat la un proces. Dar dacă va conduce şi dacă Lagarde va fi acuzată şi apoi condamnată, ea ar risca până la 10 ani de închisoare, potrivit procurorilor, mai notează AP.
Audierile din spatele uşilor închise au ţinut-o cel puţin pe Lagarde departe de îndatoririle sale internaţionale. Până în prezent, FMI cu sediul la Washington nu a părăsit-o: ea a primit laude pentru abilităţile sale de negociere în calitate de director general al FMI în timpul crizei datoriilor din Europa şi este văzută ca un deschizător de drumuri pentru lideri femei.
Cazul ar putea de asemenea afecta imaginea Franţei: compatriotul lui Lagarde, Dominique Strauss-Kahn, a fost şeful anterior al FMI. El a demisionat în 2011 după ce o cameristă de la un hotel din New York l-a acuzat că a încercat să o violeze.
"Statutul meu de martor asistat nu este o surpriză pentru mine, deoarece am acţionat întotdeauna în interesul statului şi în conformitate cu legea", a declarat pentru presă dna Lagarde după două zile de audieri la Curtea de Justiţie a republicii.
Statutul de martor asistat este intermediar între cel de martor şi cel de inculpat. Aceasta înseamnă că Lagarde ar putea fi ulterior acuzată în acest caz, notează AP.
Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanţe al Franţei.
Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990. Aceasta este văzută de mulţi francezi ca un exemplu al relaţiei confortabile dintre marile sume de bani şi marea putere în Franţa.
Tapie, fost proprietar al clubului Olympique Marseille, este o personalitate controversată în Franţa. Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas.
Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat.
Tapie a fost închis aproximativ şase luni în 1997 pentru complicitate la fapte de corupţie în legătură cu aranjarea unui meci de fotbal în 1993.
Credit Lyonnais, una dintre cele mai vechi bănci franceze, a dispărut în 2003, fiind absorbită de grupul Credit Agricole.
În 2007, preşedintele Sarkozy a sugerat că Ministerul Finanţelor, condus de Lagarde şi instituţia ce reprezenta statul în dispută, ar trebui să apeleze la o comisie de arbitraj.
În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie.
Decizia de vineri a tribunalului special pentru miniştrii guvernului prelungeşte legal semnul de întrebare în legătură cu rolul lui Lagarde.
Anchetatorii au deschis o investigaţie în 2011 asupra unor posibilele acuzaţii de "complicitate în deturnare de fonduri publice" şi "complicitate la fals". Proba nu ar conduce automat la un proces. Dar dacă va conduce şi dacă Lagarde va fi acuzată şi apoi condamnată, ea ar risca până la 10 ani de închisoare, potrivit procurorilor, mai notează AP.
Audierile din spatele uşilor închise au ţinut-o cel puţin pe Lagarde departe de îndatoririle sale internaţionale. Până în prezent, FMI cu sediul la Washington nu a părăsit-o: ea a primit laude pentru abilităţile sale de negociere în calitate de director general al FMI în timpul crizei datoriilor din Europa şi este văzută ca un deschizător de drumuri pentru lideri femei.
Cazul ar putea de asemenea afecta imaginea Franţei: compatriotul lui Lagarde, Dominique Strauss-Kahn, a fost şeful anterior al FMI. El a demisionat în 2011 după ce o cameristă de la un hotel din New York l-a acuzat că a încercat să o violeze.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu