.: Vedetele Antenei 3

.: Vedetele Antenei 3: A fost o sedință foto de 3 zile cu oamenii de pe "sticla" Antenei 3 în studioul de la IMA. Cu cei mai mulți am mai lucrat, cu al...

NICOLAE MANOLESCU"CIUPILICA"DARNIC:ANDREI PLESU SI NORMAN MANEA INDEMNIZATII DE MERIT PE VIATA DE LA USR!

Andrei Pleşu (65 de ani) şi Norman Manea (77 de ani) urmează să primească indemnizaţii de merit pe viaţă de la Uniunea Scriitorilor din România, în urma deciziei Comitetului Director al USR din 16 februarie, făcută publică pe 22 februarie, pe site-ul acestei instuţii.Suma pe care fiecare dintre cei doi urmează s-o primească lunar până la sfârşitul vieţii este de circa 2.000 de lei. Luni, Nicolae Manolescu, aflat la al doilea mandat ca preşedinte al USR, a venit cu precizări în legătură cu această decizie, arătând că, la ora actuală, suma respectivă este în jur de 1.800 lei pe lună, dar că urmează să fie mărită întrucât, între timp, şi salariul minim pe economie a crescut. În ce priveşte baza atribuirii indemnizaţiei respective, preşedintele USR a arătat că ea este prevăzută de Legea 118 din 15 martie 2002, în care se arată că indemnizaţia de merit este acordată personalităţilor române de prestigiu din domeniile ştiinţei, culturii şi sportului. Pe 17 iulie 2003, Guvernul Năstase a adoptat Hotârârea nr.859, care se referea la aprobarea Normelor de aplicare a Legii 118/2002. Potrivit normelor de aprobare a indemnizaţiei de merit în domeniul literar este vorba despre: o operă de valoare recunoscută public; premii ale Academiei Române şi ale Uniunii Scriitorilor din ţara noastră; premii internaţionale; traduceri în străinătate. De reţinut că sumele sunt oferite de Ministerul Culturii prin USR. Comentând respectiva decizie a Comitetului Director al USR, un distins membru al Uniunii arăta că este vorba de un gest cu iz electoral evident, Nicolae Manolescu vizând un nou mandat de preşedinte al acesteia şi, totodată, o lovitură de imagine în disputa surdă pe care o are cu Eugen Simion. Reamintim că acesta din urmă nu a scăpat ocazia de a-l ataca la baionetă în „Adevărul”, când feştila presei scrise româneşti actuale a publicat un foarte dur articol cu titlul semnificativ: „Kitsch şi impostură în Uniunea Scriitorilor din România”. Cu acest prilej, Eugen Simion declara: „Nu vreau să-l supăr prea tare pe Nicolae Manolescu. E greu să ţii la calitate când accepţi atât de mulţi membri ”( în Uniunea Scriitorilor-n.n.) De fapt, Eugen Simion, un model de rectitudine morală închipuită, a uitat să spună că, după 1989, până la Nicolae Manolescu au mai fost trei preşedinţi ai USR- Mircea Dinescu, Laurenţiu Ulici şi Eugen Uricariu - şi că în timpul lor s-au făcut primiri ( electorale) masive de noi membri. Sunt şi multe comentarii în legătură cu cei aleşi pentru această indemnizaţie pe viaţă. Astfel, despre opera lui Norman Manea unii critici susţin că „nu are deloc valoare”, iar în cazul lui Andrei Pleşu, se opineză că opţiunea este mai mult decât discutabilă. În fine, în şedinţa respectivă a Comitetului Director al USR, acelaşi Nicolae Manolescu a anunţat, tot cu iz populist, că renunţă la indemnizaţia pentru funcţia de la USR (de preşedinte-n.n.) şi la salariul de la România literară. Reamintim că el ocupă de ani buni postul de ambasador al României la UNESCO, din Paris, retribuit cu mii de euroi. P.S. Recent, el fost în luna de miere, după ce s-a căsătorit cu Irina Horea, fiica poetului Ion Horea, care a mai fost măritată cu fiul autorului „Cireşarilor”, Constantin Chiriţă.

ANALISTUL POLITIC BOGDAN TEODORESCU:MONICA GHERGHESCU(MACOVEI)SE VA ALIA CU LENUTA DI'PLESCOI!

Monica Macovei nu și-a depus candidatura pentru a câștiga președinția PDL, ci, pentru a se alia cu Elena Udrea și a rupe partidul dacă Vasile Blaga câștigă la Congres, afirmă analistul politic Bogdan Teodorescu, în exclusivitate pentru Inpolitics. ”Eu am o problemă cu denumirea moțiunii Monicăi Macovei, ”Reformiștii”. Cum să fie reformiști tocmai cei care au sprijinit cel mai anti-reformist guvern, Emil Boc? Revenind, unele dintre principalele probleme ale PDL vin din luptele dintre grupurile mari care trag în direcții diferite. Gruparea Monicăi Macovei beneficiază de un anumit suport mediatic apropiat PDL. Eu nu cred că Monica Macovei merge acolo ca să câștige. Ea merge acolo ca să se alieze cu alt grup, să negocieze sau să plece din partid în momentul în care Vasile Blaga va câștiga. Au astfel justificarea de a pleca spre un nou partid gândit de Traian Băsescu. Dacă Macovei și apropiații săi stăteau ascunși, nu ar fi avut motivația de a pleca din partid, dacă lucrurile nu merg așa cum vrea Traian Băsescu. Acum, Vasile Blaga este pus într-o situație și mai delicată. El va fi criticat și de gruparea intelectualilor de dreapta, care au cu totul alt discurs decât Elena Udrea. Deși Vasile Blaga are în continuare cele mai mari șanse la șefia PDL, e posibil să avem o surprinză și o răsturnare de situație”, susține Bogdan Teodorescu.

CAT -FIGHT LENUTA DI'PLESCOI CU MONICA GHERGHESCU (MACOVEI ) PENTRU SEFIA PD-L!

PDL subiect de presă. Intrarea în cursa pentru şefia partidului portocaliu a Monicăi Macovei va face lupta şi mai interesantă. S-au dus vremurile când Crin şi Ponta erau subiectele zilei pentru Evenimentul, România Liberă şi Hotnews. Acum, presa basistă are alte obiective, alegerile din partid. Cu siguranţă că Blaga va fi luat la ţintă, dar interesant este de văzut cum se vor poziţiona presarii-propagandisti faţă de cat-fight-ul Udrea-Macovei. Euforie portocalie. Voinescu şi Preda se cred în Dune, navigatori ai Ghildei ce pătrund în vălurile timpului. Altfel nu se explică declaraţiile lor. Cristian Preda: ”Reformiştii vor să producă viitor”. Voinescu: ”Suntem în competiţie să aparăm PDL, să unim, să creăm viitor”. Deci, stimabilii vor să creeze viitor…Foarte tare, dar ce anume au făcut ei în trecut ca să ajungă la asemenea performanţă? Cristoiu în campanie. Maestrul de la Găgeşti duce o veritabilă campanie împotriva lui Klaus Johannis. “Bulanul lui Antonescu”, a tribulat Cristoiu într-un editorial de săptămâna trecută în EVZ. “Femeia gonflabilă a politicii româneşti”, a scris maestrul în ediţia de astăzi. Tare trebuie să-i fi afectat pe cei din PDL trecerea lui Johannis la PNL…

LIDERUL PNL,CRIN ANTONESCU:IN PNL SUNT TREI PERSOANE CARE SE "DAU VICTIME"SI ATACA PARTIDUL!

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, nu a vrut să comenteze demisia liberalului Vlad Moisescu din partid, despre care a afirmat că este cu totul ”nesemnificativă”. ”O demisie la două săptămâni înainte de un Congres, când toată lumea își depune mandatul, nu are nicio semnificație”, a explicat Antonescu. Liderul liberal a adăugat că în PNL există un grup de trei persoane care fac pe victimele și care atacă în permanență conducerea. Crin Antonescu a mai spus că în cazul în care o instanţă s-ar pronunţa, chiar și cu sentință nedefinitivă, s-ar lua în calcul demiterea ministrului Transporturilor, Relu Fenechiu. "Nu luăm în discuție așa ceva, punctul nostru de vedere este același ca și al premierului", a explicat Antonescu. Totuși, liderul liberal a explicat că s-ar ajunge la demisia ministrului PNL în cazul în care o instanță judecătorească ar decide vinovăția acestuia. "Sunt de acord, pentru că în momentul în care o instanță se va pronunța, chiar și dacă nu se dă sentință definitivă, avem totuși de a face cu o sentință, ceea ce înseamnă cu totul altceva decât părerea unei părți. Procuratura, parchetul, DNA sunt părți, statul versus un cetățean, doar judecătorul are dreptul la o sentință", a precizat Antonescu. Liberalul Relu Fenechiu este pe lista miniștrilor cu probleme menționată în raportul CE privind MCV, fiind trimis în judecată în dosarul "Transformatorul"

PREMIERUL VICTOR PONTA MARTURIE-SOC LA CONGESUL PNL!

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la Congresul PNL, că în memoriile comune pe care le va "scrie" împreună cu liderul PNL Crin Antonescu va detalia şi despre un moment în care motorul avionului în care se aflau ei s-a oprit în zbor. "Când o să ne scriem memoriile amândoi o să aflaţi cum (...) am mers împreună cu un avion căruia i s-a oprit motorul în zbor la un moment dat", a spus Ponta, fără a detalia. Întrebat, ulterior, de jurnalişti, Ponta a evitat să comenteze, spunând că va povesti momentul respectiv în memoriile comune. Întrebat dacă era premier în acel moment, Ponta a răspuns: "Era într-o cursă internă, da".

MARC GRUBER ,DIRECTORUL FIJ DEMASCA CA RAPORTUL MCV PENTRU ROMANIA FACUT PE PLANGERI FALSE!

Marc Gruber este director al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor (ramura europeană a federaţiei Internaţionale Jurnaliştilor - FIJ). Cunoaşte foarte bine situaţia presei din România. Este cel care în 2010 a susţinut, prin intermediul FIJ, petiţia organizaţiilor de presă din România, în plenul Parlamentului European, ca mass-media să nu fie inclusă drept o vulnerabilitate în strategie naţională de securitate a ţării. Această idee totalmente anti+democratică fusese sugerată de către unul din consilierii prezidenţiali ai lui Traian Băsescu, iar ea este susţinută şi azi personal chiar de guvernatorul de la Cotroceni. Marc Gruber s-a arătat extrem de surprins de felul în care, recent, Comisia Europeană, în raportul MCV privind România, a inclus menţiuni critice la adresa presei, sau a unor trusturi de presă, prezentate în raport ca potenţiale pericole la adresa unor magistraţi. George Bogdan: Marc, în ultimul raport MCV privind România, Comisia Europeană a atras atenția nu atât asupra situației justiției, cum a făcut-o în ultimii ani, cât mai ales asupra rolului mass media românești în raport cu justiția. Este o premieră. Pentru prima dată, presa este menționată ca potențial pericol pentru buna funcționare a instituțiilor democratice. În acest raport, Comisia Europeană ne spune că presa din România ar exercita presiuni asupra justiției, că anumiți magistrați români s-ar fi simțit «atacați» de către trusturi de presă, că s-ar foi simțit «hărțuiți» de către jurnaliști. Se știe că, din momentul în care ocupă înalte funcții publice, acești magistrați sunt în mod expuși criticilor presei. Ei sunt inamovibili, dar un imuni la dezvălurile jurnalismului de investigaţie. Marc Gruber: Sunt surprins că cei de la Comisia Europeană au elaborat un astfel de document, fără să vorbească sau să se consulte cu toate organizaţiile de media, cu jurnalişti înşişi., bazându-se pe nişte mărturii care, constat,că sunt anonime, pentru că în raport nu apare nicio sursă fiabilă. Am fi vrut şi noi să ştim, să vedem și noi care sunt exemplele ale așa-numitor «atacuri». În raport un se menţionează aşa ceva. Apoi, trebuie să spunem că, de obicei, jurnaliştii, presa însăşi care suferă presiuni şi care sunt supuşi în general unor atacuri din partea autorităţilor, nu invers . Presiunile vin fie din partea puterii politice, fie din zona privată, comercială. Descopăr situaţia paradoxală în care Comisia europeană priveşte presa sau pe jurnalişti ca pe nişte ameninţări la adresa democraţiei. Presa are un rol mai degrabă pozitiv, fiind numită câinele de pază al democraţiei. Există destul de multe instrumente legale, fie că e vorba de codul civil, de codul deontologic al presei. Dacă cineva se simte ameninţat sau calomniat se poate adresa unei instanţe civile. Un poţi spune într-un raport al Comisiei Europene mass media este responsabilă de atacuri asupra magistraţilor. Aşa am putea inveta o lege pentru mecanicii auto care numai pentru faptul că pot fi bănuiţi că îşi jefuiesc clienţii. E absurd. George Bogdan: Ai mai întâlnit cazuri de magistraţi din vreo ţară a Uniunii Europene care să se fi adresat ei direct Comisiei Europene cu plângeri, numai pentru faptul că s-ar simţit criticaţi sau «atacaţi» de către presă, pentru că s-ar fi simţişt hărţuiţi de jurnalişti ? Marc Gruber : Nu. Există mereu persoane, fie că sunt magistraţi sau nu, care sunt criticate sau luate mai tare în vizor de către presă. Dar, atunci vorbim de cazuri individuale, private, între un jurnalist şi o persoană publică. Când cineva a fost ales pentru un mandat public, fie politic sau administrativ, trebuie să se aştepte la a fi expuşi mai mult atenţiei publice, eventualelor critici. Pot exista cazuri când se poate vorbi de derapaje ale presei. Dar sunt cazuri iyolate şi trebuie tratate individual. George Bogdan: Oricum, cred că prima destinaţie a unei persoane care se simte, să zicem, «atacată», «calomniată» sau «hărţuită» de către jurnalişti din presă nu este direct Comisia Europeană, ci prima instanţă a unui tribunal civil. Bineînţeles. Comisia Europeană este organismul care trebuie să se asigure că este respectată Carta fundamentală a drepturilor omului, în care sunt incluse libertatea presei şi pluralismul de opinii. Atunci intervine o problemă de ordin politic. Dacă legea unui stat membru al Uniunii Europene un respectă această cartă a drepturilor fundamentale, atunci, da, Comisia Europeană este obligată să intervină, dar în nici un caz un poate interveni în tratarea de cazurti individuale pe temă de mai mult sau mai puţin ton critic în presă. Nu există nicio bază juridică sau politică pentru aşa ceva. George Bogdan: Pare că cineva vrea să sugereze în mod absurd că în România ar exista un conflict major între două puteri în stat: pe de o parte, puterea judecătorească, şi de celaltă, presa, deseori numită în mod exagerat «a patra putere» într-un stat. Cel ce are însă de suferit este până la urmă jurnalismul de investigaţie. Cine poate trasa limita de la care se poate spune că jurnalismul ar fi mers prea departe cu dezvăluirile sale? Marc Gruber: Cel două puteri de care vorbeşti sunt două puteri de natură foarte diferită. Pe de o parte, există puterea judecătorească, care prin natura ei este o putere suverană, foarte bine reglată prin lege. De cealaltă parte, avem ceea ce se cheamă «a patra putere». Care se auto-reglementează pe ea însăşi prin coduri etice, care ar trebui să îşi traseze singură regilile profesionale prin decizia jurnaliştilor, a editorilor a radiodifuzorilor. Dar nu trebuie impusă o lege din partea statului care să decreteze ce trebuie şi ce un trebuie să facă presa, sau să includă noţiuni ca «defăimarea» sau «calomnia» în presă în zona unui cod penal. George Bogdan: Au apărut recent în presa din România sugestiile lansate chiar de către un înalt magistrat care considera că poate ar fi fost mai bine ca insulta şi calomnia să nu fi fost dezincriminate, şi tratate de codul civil, ci că ar fi fost mai bine să fie trecute în codul penal la un capitol special denumit «delicte de presă». Nu întâmplător acest magistrat a fost ţinta unor critici din partea presei pentru anumite comportamente care trădau lipsă de imparţialitate politică. Marc Gruber: Fie că este vorba de insultă, defăimare sau blasfemie (în anumite ţări se vorbeşte şi despre aşa ceva), tendinţa juridică a Curţii Europene pentru Drepturile Omului, a Consiliului Europei, şi cea trasată de Cartea Fundamentală a Drepturilor Omului este clară: aceste infracţiuni trebuie depenalizate (deci, scoase de sub incidenţa codului penal). Acest lucru nu înseamnă că presa se bucură de impunitate. Dar pentru a penaliza anumite derapaje ale ei există codul de procedură civilă. Pot exista amenzi, anumite pedepse civile, dar un condamnări de drept penal. Auto-reglmentarea presei prevede ca atunci câmd un jurnalist greşete, un consiliu de etică, un corp profesional, îi poate spune să fie suspendat pentru o perioadă limitată, îi poate da un avertisment. Un tribunal civil poate da şi el o amendă. Dar în nici un caz un trebuie tratate aceste cazuri de către un cod penal.