DESI CRISTIAN SIMA ESTE UN SUSTINATOR INFOCAT DE AL LUI BASESCU,COD"TOMA CARAGIU",THEODOR STOLOJAN II IA APARAREA.STIE EL DE CE!

Desi Cristian Sima este un sustinator declarat al presedintelui Basescu, iar publicatia detinuta pana de curand de acesta, HotNews.ro, e cunoscuta pentru politica editoriala pro-PDL, europarlamentarul democrat liberal Theodor Stolojan susţine că brokerul disparut nu are legături cu PDL. Mai mult decat atât, Stolojan vede situatia in termeni oarecum uzuali, declarand ca si brokerul, şi păgubiţii şi-au asumat nişte riscuri specifice pieţei investiţiilor, transmite Ziare.com.

Nu avea legături (cu PDL), eu nu ştiu nimic şi nici nu cunosc. Poate să fi fost vreun investitor care sa fi fost membru al PDL. Nu l-am cunoscut, dar, urmărind ce s-a întâmplat, vă pot spune că dânsul n-a facut decât ce au facut şi alţi oameni foarte inteligenţi, lucrând în acest sector de investitii financiare: au crezut că pot stabili evoluţia viitoare a rezultatelor bursei şi au riscat foarte mult", a declarat Stolojan, sâmbătă seara, invitat la Romania Tv. Referindu-se la investitorii care reclamă că au pierdut banii din cauza fostului şef al Bursei Sibiu, Stolojan a opinat că "lucrurile au stat foarte simplu: au avut încredere in Sima, au intrat în operaţiuni cu risc pe care şi le-au asumat, au câştigat sau au pierdut, aceasta este evoluţia pe piaţa investiţiilor."

IN DOUA LUNI TRUPA LUI MRU"UNGUENT I-O LUAT FATA LUI VASI;E BLAGA"BULDOG"!

ARD-ul lui MRU creşte ceva de speriat în sondaje şi îngroapă PD-ul. Sau invers? În două luni, trupa lui Unguent i-a luat faţa Buldogului, băgând la apă partidul care i-a făcut oameni pe profesioniştii lui Băsescu. Revelaţia e oferită, cui vrea să creadă fabula, de ultimul sondaj din Ev.z.

Sondajul constată cu obiectivitate că liberalul Crin Antonescu se prăbuşeşte, iar Victor Ponta se erodează. Până aici e de înţeles. Antonescu a ajuns atât de rău, că-i trimite Băsescu în ceafă un damf de urmăritor, sperând ca aburii cuburilor de gheaţă să-i mai taie lui Crin din aroganţă. Mai exact, Antonescu, deşi se scoală mult mai devreme ca în vremea când exilatul îşi petrecea zilele în Comăniţa, o ia în freză şi ajunge la 21 la sută cotă de încredere. La doar 2 procente de Popeye. Ca să vă umfle râsul. După ce l-au ras cu ştampila şapte milioane şi jumătate de oameni, Reinstalatul a mâncat jăratic. Prima morală. Băse, când tace, creşte. Dacă nu-l auzeam vreme de opt ani, spărgea plafonul de sută la sută. Acum Ponta. Habar n-are că, în timp ce sondorii investighează, el se erodează. A ajuns la 28 la sută. Cine bănuiţi că se înalţă? Exact. MRU. Lubrifiat pe îndelete încă din timpul propriei guvernări, profită şi se caţără ca uns. Cuvintele prăbuşire şi erodare exprimă cel mai exact realitatea că USL scade exact cât trebuie moralului arediştilor să nu sucombe. USL-ul abia dacă mai are 48 la sută, ARD spulberă văzduhul: 23 la sută. Elodia a rămas la 14 la sută. Semn că nu i s-a pus Oltchimul pe inimă. Deci 23 cu 14 fac 37. Ar fi o chestie. E limpede, până în decembrie, USL se va eroda constant, ce mai rămâne se va prăbuşi. Şi acum vom relua erodările şi înălţările din august a.c. apărute în acelaşi ziar. USL avea parte de un trend descrescător, PDL creştea încet şi sigur spre 22 la sută. Pe vremea aceea, ARD nu exista. Doar Unguent era cădelniţat până la 21 la sută. Iniţiativa lui civică strângea 3 la sută, iar usturoiul lui Neamţu, vreo 2 la sută. Azi, din toată amestecătura asta instalată automat pe trend crescător au ieşit cei 23 la sută ai ARD menţionaţi mai sus. Ceva e în neregulă. Parcă simpatia şi încrederea de 21 la sută care-l lovesc cotidian pe MRU ar fi trebuit să umfle mai consistent zestrea din vară a PDL, şi nu doar până la 23 la sută. Mai adânc. Dacă în vară PDL avea 21 la sută, iar azi ARD (PDL + Iniţiativa Civică + Neamţu) are 23 la sută, trendul crescător e un fâs. Asta dacă nu s-or fi încurcat erodările.

UNII JUDECATORI DE LA CCR ACUZA:CATEVA DECIZII ALE CCR ,PASI SEMNIFICATIVI PENTRU O REPUBLICA PREZIDENTIALA!

"Unele decizii ale CCR, paşi semnificativi spre o republică prezidenţială"

Patru judecători ai Curţii Constituţionale a României - Valentin Zoltan Puskas, Acsinte Gaspar, Ion Predescu şi Tudorel Toader - acuză, într-o opinie separată, că deciziile CCR de genul celei din 26 septembrie prin care s-a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 3, art. 18 şi art.19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene - (lege prin care Parlamentul decidea cine merge la Consiliul European, dacă premierul şi preşedintele nu se înţeleg - nr. - reprezintă paşi semnificativi realizaţi în transformarea unei republici semiprezidenţiale într-una prezidenţială, relatează Agerpres. "Astfel cum am arătat şi în cadrul opiniei separate la decizia din 7 februarie 2008, astfel de decizii ale Curţii Constituţionale reprezintă paşi semnificativi realizaţi - prin intermediul instanţei constituţionale - în transformarea unei republici semiprezidenţiale într-una prezidenţială, în condiţiile în care niciuna dintre cele două variante nu reprezintă cea mai bună soluţie pentru statele care au fost tributare unui regim totalitar", susţin cei patru judecători în opinia separată formulată la decizia privind Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. Ei consideră că, în dezacord cu soluţia adoptată - cu majoritate de voturi - prin decizia din 26 septembrie, sesizarea parlamentarilor PDL trebuia respinsă ca neîntemeiată. Judecătorii subliniază că art.18 alin.(1) din legea criticată care prevede ''conducătorul delegaţiei României la reuniunile Consiliului European este preşedintele României sau primul-ministru al Guvernului României'' este formulat chiar în sensul deciziei Curţii din 27 iunie, la care au formulat, de asemenea, opinie separată. "Ca normă de drept european, art.15 alin.(2) din Tratat prezintă o soluţie alternativă privind compunerea Consiliului European de a fi reuniunea şefilor de state sau de guverne ale statelor membre. Rezultă că textul criticat a transpus la nivel legal dispoziţiile tratatului şi le-a raportat la situaţia României. Acesta nu conţine, din punct de vedere al conţinutului normativ, nici o adăugire faţă de tratat. Astfel cum am subliniat în cadrul opiniei separate formulate la decizia din 27 iunie 2012, ''art.80 din Constituţie defineşte rolul şi poziţia preşedintelui României în cadrul sistemului constituţional al ţării'', se arată în opinia separată. Judecătorii precizează că acest articol reglementează o reprezentare generală, preşedintele reprezentând statul român atât pe plan extern, cât şi pe plan intern, dar atribuţiile exclusive conferite de Constituţie sunt reglementate în art.85-94 din Constituţia României. "Nicio prevedere nu se referă însă la dreptul exclusiv al preşedintelui de a reprezenta România la Consiliul European sau la alte întruniri internaţionale. Reprezentarea la care se referă art.80 din Constituţie se întâlneşte în cvasimajoritatea Constituţiilor statelor membre ale Uniunii Europene, fără ca acest lucru să însemne că preşedintele statului are dreptul exclusiv de a participa la reuniunile Consiliului European (a se vedea, cu titlu exemplificativ, art.59 alin.(1) din Legea fundamentală a Germaniei, art.65 alin.(1) din Constituţia federală a Austriei, art.120 din Constituţia Portugaliei, art.126 alin.(1) coroborat cu art.133 alin.(1) din Constituţia Poloniei, art.9 alin.(3) lit.a) din Legea fundamentală a Ungariei, art.63 alin.(1) lit.a) din Constituţia Republicii Cehe, art.36 alin.(1) din Constituţia Greciei etc.); mai mult, reprezentarea acestor state în Consiliul European revine primului-ministru. În consecinţă, o asemenea dispoziţie constituţională nu echivalează cu existenţa unui drept absolut de reprezentare a statului", se spune în document. Ei arată că, în cazul României, sintagma ''reprezintă statul român'' consacră rolul instituţiei preşedintelui republicii în cadrul sistemului constituţional din România, acest rol sistemic are în vedere faptul că acesta îşi exercită atribuţiunile prevăzute prin Constituţie în această calitate şi că participă atât la conducerea politicii interne, cât şi a celei externe. "Acestui principiu larg nu i se pot ataşa alte valenţe şi înţelesuri, el vizând în totalitate numai atribuţiunile prevăzute expres în sarcina preşedintelui republicii prin Constituţie; or, în domeniul politicii externe, este aplicabil art.91 din Constituţie. (...) De asemenea, reţinem că a califica regimul politic românesc ca fiind unul semiprezidenţial nu implică şi dreptul exclusiv al preşedintelui republicii de a angaja statul în cadrul reuniunilor Consiliului European, iar Guvernul să aibă în competenţă doar punerea în executare a ceea ce se decide", se mai precizează în document. În opinia acestora, pentru calificarea regimului politic din România, se poate lua în considerare noţiunea de regim parlamentar raţionalizat, regim în care accentul cade pe evitarea conflictelor instituţionale şi pe asigurarea unei majorităţi parlamentare pentru susţinerea Guvernului, deci, pe evitarea instabilităţii guvernamentale. "Această 'raţionalizare' implică reglementarea de o manieră complexă şi sofisticată a raporturilor dintre Guvern şi Parlament şi limitează jocul principalelor elemente ale parlamentarismului în scopul de a evita deriva sistemului şi instabilitatea guvernamentală. Aşadar, considerăm că, în România, o atare construcţie juridică poate fi acceptată, întrucât Guvernul este şi rămâne responsabil numai în faţa Parlamentului, nu şi în faţa preşedintelui republicii, fiind şi protejat în consecinţă prin mai multe prevederi constituţionale (cele referitoare, spre exemplu, la numirea Guvernului, la limitarea mijloacelor prin care acesta poate fi demis etc), tocmai pentru a se evita instabilitatea guvernamentală", subliniază cei patru judecători. Ei mai arată că art.18 alin.(2) din lege prevede existenţa unei negocieri între Guvern şi preşedintele republicii pentru reprezentarea României la Consiliul European şi că în logica deciziei din 27 iunie o atare negociere trebuie să existe pentru a se acorda acea delegare expresă a atribuţiunii de reprezentare. "Preşedintele trebuie să se consulte cu primul-ministru pentru a-i delega atribuţiunea (de fapt, corect ar fi fost 'delegarea exercitării atribuţiunii', şi nu delegarea atribuţiunii), el nu poate printr-un act de voinţă pur şi simplu să delege exercitarea unei atribuţiuni dacă cel delegat nu poate, pentru motive constituţionale, legale sau chiar de oportunitate, să preia un atare mandat de reprezentare (dacă se discută la Consiliul European aspecte care vizează relaţiile externe ale Uniunii, relaţii cu terţe state etc.). Aşadar, în momentul de faţă, în logica deciziei din 26 septembrie, preşedintele republicii poate delega exercitarea unei atribuţiuni exclusive fără nicio consultare cu cel căruia i se deleagă aceasta", susţin ei. Judecătorii CCR atrag atenţia că o atare orientare pune Guvernul într-o poziţie de subordonare faţă de preşedinte, ceea ce este inacceptabil. EI apreciază că atunci când este vorba de o dispută politică Preşedinte - Guvern, Parlamentul, în calitatea sa de ''organ reprezentativ suprem al poporului român'', este cel care trebuie ''să tranşeze această dispută politică''. Decizie previzibilă, în favoarea lui Băsescu Curtea Constituţională a decis, la sfârşitul lunii septembrie, că prevederea potrivit căreia Parlamentul stabileşte cine merge la Consiliul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu se înţeleg, este neconstituţională. CCR a fost sesizată, ca de obicei, de un grup de parlamentari PDL. Plenul Senatului a adoptat, la finele lunii iunie, Legea privind cooperarea între Guvern şi Parlament în domeniul afacerilor europene, care prevede că Parlamentul stabileşte cine merge la Consiliul European, în cazul în care preşedintele şi premierul nu ajung la un acord. Lucru cu care CCR nu a fost de acord. De altfel, Curtea Constituţională decisese deja, în luna iunie, după o sesizare a lui Băsescu, că preşedintele este cel care reprezintă România la Consiliul European, astfel încât decizia de la sfârşitul lunii septembrie era mai mult decât previzibilă.

CORBII LUI BASESCU IL VOR PE PREMIER SIMPLU EXECUTANT A DEMISUL PENAL!

CCR îl vrea pe premier simplu executant al deciziilor lui Băsescu.

Rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al preşedintelui României, arată Curtea Constituţională, potrivit Agerpres, în motivarea deciziei din 26 septembrie prin care a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 3, art. 18 şi art.19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene (lege prin care Parlamentul decidea cine merge la Consiliul European, dacă premierul şi preşedintele nu se înţeleg - nr). Conform Agerpres, în document judecătorii fac trimitere şi la decizia din 27 iunie prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic între Guvern şi preşedinte generat de participarea la Consiliul European. Curtea arată că a statuat cu acel prilej că "în exercitarea atribuţiilor constituţionale, preşedintele participă la reuniunile Consiliului European în calitate de şef al statului, atribuţie care poate fi delegată de către acesta, în mod expres, primului-ministru. Atunci, Curtea a reţinut, în esenţă, că regimul politic consacrat de Constituţie trebuie să fie calificat ca fiind unul semiprezidenţial şi că, potrivit art. 80 alin.(1) din Legea Fundamentală, preşedintele reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. "Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe, ţinând cont, desigur, de interesul naţional. O atare concepţie este legitimată de caracterul reprezentativ al funcţiei, preşedintele fiind ales de cetăţeni prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat", se arată în document, conform Agerpres. De asemenea, se arată că, în planul politicii externe primul-ministru are competenţa constituţională de a asigura realizarea politicii externe a ţării [art.102 alin.(1) din Constituţie], ceea ce înseamnă că în funcţie de orientarea stabilită de reprezentantul statului în plan extern, care este preşedintele statului, Guvernul, prin reprezentantul său, urmează să implementeze în mod corespunzător măsurile faţă de care statul s-a angajat. "Prin urmare, Curtea a constatat că rolul Guvernului în politica externă este unul mai degrabă tehnic, el trebuind să urmeze şi să îndeplinească obligaţiile la care România s-a angajat la nivel de stat. Curtea observă, cu acest prilej, că acest rol este unul de execuţie, aşadar, unul derivat, şi nu originar, cum este cel al preşedintelui României. Astfel, aşa cum s-a reţinut prin decizia anterior menţionată, nefiind o putere delegată, ci proprie preşedintelui României, reprezentarea statului poate fi delegată, printr-un act de voinţă expres, de către acesta atunci când consideră necesar", subliniază CCR.

HUNOR SI UNGURIMEA EMITE PRETENTII DE LA FAMILIA POLITICA EUROPEANA A LUI BASESCU!

La scurt timp după ce preşedintele Partidului Popular European (PPE), Wilfried Martens, şi-a declarat susţinerea faţă de unitatea maghiarimii din ţara noastră, Kelemen Hunor anunţă că liderii UDMR au propus includerea în programul de bază al PPE a unui text referitor la drepturile minorităţilor naţionale şi la protecţia acestora. Documentul urmează să fie adoptat la Congresul PPE, care va avea loc la Bucureşti, în perioada 17-18 octombrie.

La Congresul PPE de săptămâna viitoare de la Bucureşti vor fi modificate, prima dată după 20 de ani, Statutul şi programul de bază ale PPE. Vor fi modificări importante la care UDMR a avut propuneri care au fost acceptate. Astfel, pentru prima oară, va apărea un text despre drepturile minorităţilor din ţările membre ale UE şi din ţările de unde provin partide membre ale PPE. Această propunere se referă la un cadru legislativ privind drepturile minorităţilor naţionale la nivel european şi câteva standarde privind minorităţile naţionale. Trebuie pregătit un document-cadru care va conţine standardele care trebuie urmărite, deci pentru prima oară apare în programul de bază al PPE o referire la drepturile minorităţilor naţionale şi la protecţia acestor minorităţi. Este un pas înainte pentru că după 20 de ani este prima dată când se modifică acest program", a declarat preşedintele UDMR Kelemen Hunor, joi, în cadrul unei conferinţe de presă. Alte propuneri care vor fi înaintate oficililor europeni privind modificările programului PPE se referă la susţinerea IMM-urilor, susţinerea agriculturii, dar şi la mobilitatea profesioniştilor în interiorul UE. Hunor a precizat că reprezentanţii Uniunii au pregătit un document în limba engleză despre UDMR şi despre maghiarii din România, act care va fi distribuit sub forma unui caiet în cadrul Congresului PPE. Totodată, liderul UDMR şi-a arătat susţinerea atât faţă de realegerea actualul lider al PPE, Wilfried Martens, pentru funcţia de preşedinte, cât şi faţă de cea alegerea lui Antonio Lopez Isturiz în funcţia de secretar general. UDMR va avea 10 delegaţi cu drept de vot la Congresul PPE şi peste 40 de invitaţi, liderii formaţiunii politice urmând să aibă întâlniri bilaterale cu reprezentanţi ai partidelor membre ale PPE din Olanda, Germania, Franţa, Italia, Polonia, Austria, Slovacia sau Spania. Congresul găzduit de PDL şi UDMR strânge invitaţi de seamă, printre care se numără cancelarul german Angela Merkel, premierul spaniol Mariano Rajoy, preşedintele CE Jose Manuel Barroso şi preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

DIRECTORUL FMI,CHRISTINE LAGARDERE DESPRE DATORIA PUBLICA ACUMULATA DE TARILE BOGATE!

Datoria publică acumulată de ţările bogate se apropie de nivelurile atinse în perioade de război şi constituie cea mai mare ameninţare la adresa economiei globale, a avertizat vineri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, transmite AFP, potrivit Agerpres.

Directorul FMI a adăugat că povara datoriilor lasă guvernele la mila pieţelor financiare şi trebuie să fie redusă. 'Cel mai mare obstacol la adresa creşterii va fi fără îndoială imensa moştenire creată de datoria publică care a atins, în medie, 110% din Produsul Intern Brut în ţările dezvoltate, un nivel similar cu cel din perioadele de război', a declarat Christine Lagarde la reuniunea anuală a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale. 'Acest lucru lasă guvernele expuse la modificările bruşte de încredere... aşa cum vedem să se întâmplă în zona euro. În plus, limitează acţiunile guvernelor, în special atunci când este vorba de construirea infrastructurii pentru secolul 21 în timp ce menţin politicile sociale ale secolului 20', a adăugat Lagarde. Potrivit estimărilor publicate săptămâna aceasta de FMI, datoria publică a ţărilor dezvoltate ar urma să treacă de 110% din PIB în acest an pentru a ajunge la 113% în 2013. În cazul Japoniei, datoria publică a ajuns ls 236,6% din PIB în 2011. Directorul FMI a apreciat că reducerea datoriei publice este vitală, adăugând însă că acest lucru va fi incredibil de dificil fără creştere economică. În acest sens, Christine Lagarde a subliniat că trebuie găsit ritmul adecvat de reducere a deficitelor.

MARGHERITA BONIVER SEFA COMITETULUI PARLAMENTAR SCHENGEN DIN ITALIA SI TRAIAN BASESCU!

Traian Băsescu informează într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale că a primit asigurări din partea liderului Comitetului Parlamentar Schengen din Italia, Margherita Boniver, că ţara sa sprijină România în vederea finalizării procesului de aderare la spaţiul Schengen.

Sursa citată precizează că oficialul italian "a subliniat sprijinul constant pe care Italia îl acordă României în vederea finalizării procesului de aderare la spaţiul Schengen, nu doar din perspectivă politică, ci şi ca semn al aprecierii faţă de eforturile făcute de România pentru a răspunde standardelor specifice zonei Schengen." Preşedintele Băsescu a mai afirmat că ţara noastră îndeplinşte toate criteriile de aderare la spaţiul Schengen şi că a finalizat implementarea tehnică a acestora. Potrivit declaraţiilor lui Băsescu, acest fapt este recunoscut atât de Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din iunie 2011, cât şi de rezoluţia adoptată de Parlamentul European la 13 octombrie 2011. Margherita Boniver a efectuat, miercuri, o vizită la Palatul Cotroceni, unde s-a întâlnit cu şeful statului român. Cei doi au avut discuţii privind aderarea României la spaţiul Schengen, dar şi situaţia generală din Uniunea Europeană.