marți, 31 mai 2011
EUGEN NICOLAESCU(PNL):"ROMANIA NU MAI ARE,DE MAINE,CONTRACT CADRU PE SANATATE!
Eugen Nicolaescu: ”Romania nu mai are, de maine, contract cadru pe sanatate”
Din pricina faptului că Ministerul Sănătății se calcă pe picioare cu cei de la Casa de Sănătate, în spiritul debandadei totale care caracterizează regimul Traian Băsescu, România nu mai are, de mâine, contract cadru pe sănătate, declară fostul ministru al Sănătății, liberalul Eugen Nicolăescu, pentru Inpolitics.
”Faptul că Ministerul Sănătății respinge normele de internare și se calcă pe picioare cu Casa de Sănatate nu mă miră. Este foarte grav, însă, că se întâmplă asta. Debandada și haosul din Guvernul Emil Boc este regăsit, astfel, și în politicile publice de sănătate. Acolo nu există, din păcate, nici cea mai mică coerență. Ministerul trebuia să se implice împreună cu specialiștii Casei de Sănătate în elaborarea acestor norme. Acum, grație neînțelegerilor, de mâine, România nu mai are contract cadru pe sănătate. Guvernul ar trebui să dea imediat o ordonanță de urgență pentru a încerca să remedieze situația. Dar am slabe speranțe. Incompetența este litera de lege a Guvernului Boc”, afirmă Eugen Nicolăescu.
Din pricina faptului că Ministerul Sănătății se calcă pe picioare cu cei de la Casa de Sănătate, în spiritul debandadei totale care caracterizează regimul Traian Băsescu, România nu mai are, de mâine, contract cadru pe sănătate, declară fostul ministru al Sănătății, liberalul Eugen Nicolăescu, pentru Inpolitics.
”Faptul că Ministerul Sănătății respinge normele de internare și se calcă pe picioare cu Casa de Sănatate nu mă miră. Este foarte grav, însă, că se întâmplă asta. Debandada și haosul din Guvernul Emil Boc este regăsit, astfel, și în politicile publice de sănătate. Acolo nu există, din păcate, nici cea mai mică coerență. Ministerul trebuia să se implice împreună cu specialiștii Casei de Sănătate în elaborarea acestor norme. Acum, grație neînțelegerilor, de mâine, România nu mai are contract cadru pe sănătate. Guvernul ar trebui să dea imediat o ordonanță de urgență pentru a încerca să remedieze situația. Dar am slabe speranțe. Incompetența este litera de lege a Guvernului Boc”, afirmă Eugen Nicolăescu.
luni, 30 mai 2011
GUVERNAREA VESELA SI INCOMPETENTA A CABINETULUI REGIMULUI TRAIAN BASESCU-B.U.B.A.!
Guvernarea veselă: după spaţii verzi în sate de munte, săli de sport pentru ţăranii fără apă curentă şi asfalt. În unele locuri, sălile costă mai mult decât bugetul anual al comunei
Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există cumune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern.
În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.
De când a început criza economică să se facă simţită accentuat în România, CNI a mai realizat 146 de săli de sport în 2009, şi 86 în anul 2010.
În perioada 2002 – 2004, CNI a ridicat 415 săli de sport, în timpul Guvernului Adrian Năstase, care a iniţiat programul.
În guveranrea lui Călin Popescu-Tăriceanu, ritmul a mai scăzut: în anul 2005, au fost ridicate 14 săli de sport, în anul 2006 – 50 de săli, în anul 2007 – 120 de săli, iar în anul anul 2008 – 93 de săli de sport.
Cum şi la ce bani sunt sălile?
Cele 89 de săli de sport aflate în execuţie au fost licitate şi contractate în perioada 2008-2010. Durata medie de execuţie a unei săli tip – spre exemplu sală de sport cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 de locuri pentru spectatori – este de 12 luni, de la data emiterii ordinului de începere, dată ulterioară contractării lucrărilor de execuţie.
Printre cele 89 de săli de sport aflate în execuţie se află, însă, şi structuri preluate, săli de dimensiuni mai mari, care au o altă durată de execuţie.
Majoritatea sălilor care se află în momentul de faţă în execuţie au termen de finalizare pentru anul 2011.
În ceea ce priveşte valorile obiectivelor de investiţii aflate în acest moment în execuţie în cadrul programului Săli de sport, valoarea medie contractată a unei săli de educaţie fizică şcolară este de aproximativ 1.000.000 de lei, în timp ce valoarea medie contractată a unei săli şcolare cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 de locuri pentru spectatori este de aproximativ 3.400.000 lei.
Exemple de comune unde se aşteaptă ca anul acesta să se finalizeze construcţia unor săli de sport
Pentru exemplificare, am ales câteva din comunele mici (sub 4000 de locuitori), care nu au, sau nu au finalizate lucrări la asfalt şi canalizare.
1. Comuna Zădăreni, judeţul Arad. La o populaţie de 2.800 de locuitori, comuna beneficiază de reţea de canalizare pentru 60% din gospodării, în acest moment, potrivit primăriţie Doina Petri, aleasă din partea PNL, dar înscrisă apoi la PDL. În localitate, majoritatea drumurilor sunt pietruite, şi doar într-o proporţie de 5-10% sunt asfaltate. Căminul cultural din comună este reabilitat total, de 4 ani, din bugetul local. Sala de sport, aflată încă în construcţie, urmează să aibă 150 de locuri, şi va fi folosită de către elevii din localitate, dar şi de către adulţii din comună, ca facilitate de agrement. Bugetul local al comunei, pentru anul 2011, este de circa 3 milioane de lei, mai puţin decât sala de sport construită de CNI.
2. Comuna Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa Năsăud. Cu o populaţie de 3.200 de locuitori, comuna are un proiect de reţea de apă, canal şi staţie de epurare, cu termen de finalizare la 30 iulie 2012, după cum ne-a spus primarul Flaviu Lupşan (PDL). În privinţa infrastructurii rutiere, prin comună trece un drum judeţean asfaltat, iar uliţele sunt pietruite. De asemenea, urmează un proiect de construcţie a unui drum intercomunal de 12 km, pe fonduri europene. În comună funcţionează un cămin cultural de 550 de locuri, unde se desfăşoară evenimente culturale, dar şi nunţi sau botezuri. Şi aici se construieşte o sală de sport de 150 de locuri, la care se adaugă o creşă cu 40 de locuri şi 2 blocuri ANL în construcţie. Alte 12 blocuri ANL sunt finalizate. Bugetul pe 2011 al comunei este de circa 4,2 milioane de lei.
3. Comuna Cicârlău, judeţul Maramureş. Populaţie de 4.000 de locuitori. Reţeaua de apă-canal – în proiect, potrivit primarului Vasile Zete (PDL). Infrastructură rutieră este bună, graţie unui proiect SAPARD, iar pe viitor, mai sunt 2 drumuri comunale cu documentaţia depusă în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Căminul cultural funcţionează în 4 sedii, în cele 4 localităţi aparţinătoare comunei, unde se desfăşoară festivaluri de folclor şi literatură, ne-a mai spus primarul. Şi aici CNI construieşte o sală de sport, de 150 de locuri, în valoare de 3,3 milioane de lei, care urmează să fie terminată la începutul lunii iunie. Localitatea are un buget pe 2011 de 4,2 milioane lei, dar se judecă cu compania minieră Remin, pentru un debit de 800.000 de lei, a mai spus edilul.
4. Comuna Chieşd, judeţul Sălaj. În localitatea păstorită de primarul Ioan Catană (PSD) trăiesc 2.700 de săteni.Proiectul în derulare de reţea de apă şi canalizare este sistat din lipsă de fonduri, deşi e executat în proporţie de 80%. Potrivit viceprimarului Leontin Chiş, lucrările se vor relua. În privinţa infrastructurii rutiere, drumurile din comună au fost reabilitate şi acoperite cu strat dublu bituminos, în anul 2005, printr-un proiect SAPARD. De asemenea, localitatea mai are un drum comunal asfaltat şi câteva uliţie pietruite. Locuitorii comunei au două cămine culturale, folosite pentru pentru spectacole, dar şi pentru nunţi, botezuri, pomeni. Şi aici construieşte CNI o sală de sport, care va fi folosită atât de cei 400 de copii ai comunei, cât şi de adulţi, după cum ne-a spus viceprimarul. În execuţie mai este şi o bază sportivă în valoare de 500.000 lei, prin ordonanţa 7/2006 – Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive în mediul rural. Bugetul pe anul 2011 este de circa 3 milioane de lei.
De ce, de unde?
Aşadar, Guvernul se apropie de 1.000 de săli de sport construite în 10 ani, la un număr de circa 3.000 de localităţi, câte sunt în România.
Cât de utile sunt aceste săli de sport comunităţilor din România, în special din mediul rural, unde sunt ridicate construcţiile CNI, ne-a lămurit premierul Emil Boc.
”Eu sunt unul dintre cei care cred că o investiţie în sport este o investiţie fără faliment, pentru că orice copil care face sport este de partea bună a lucrurilor şi a lumii. Mai mult decât atât, va fi un copil sănătos şi se va dezvolta bine în familie, alături de cei dragi.
Pentru asta, la fel ca şi în comuna dvs, prin această sală de sport, am susţinut şi în alte părţi ale ţării activitatea sportivă. Vă amintiţi că, pe vremuri, exista acea practică a sportului de masă. Eu cred că şi noi acum ar trebui să punem mai mare accent şi să-i încurajăm pe copii să participe la activităţi sportive, la competiţii, pentru că de acolo se selectează apoi valorile care apoi ne reprezintă ţara în competiţii internaţionale şi cu care ne mândrim. Cred că, în ultimii 20 de ani, din nefericire, s-a uitat acel obicei bun de a-i încuraja pe copii, de la cel mai jos nivel, să facă sport”, justifica Boc construcţia de săli de sport, în faţa locuitorilor comunei Suhaia, judeţul Teleorman, în urmă cu o lună.
Investiţiile guvernamentale în săli de sport la sate par s-o fi luat-o cu mult înaintea dezvoltării de reţele de apă şi canalizare.
Potrivit unor statistici din anul 2009, ale Ministerului Mediului, doar 10% din populaţia rurală din România avea acces la servicii de canalizare. La nivel naţional, rural şi urban, doar 32% din populaţie nu avea acces nici la canalizare, nici la servicii de alimentare cu apă curentă, la acea dată.
Compania Naţională de Investiţii, din subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), nu a încetinit cadenţa cu care construieşte săli de sport prin ţară nici în perioada crizei economice. De reţinut: există cumune cu un buget anual mai mic decât costul sălii de sport construite de guvern.
În acest moment, CNI are în execuţie 89 de săli de sport, într-un program pentru care este alocată suma de 120.000.000 lei de la bugetul de stat.
De când a început criza economică să se facă simţită accentuat în România, CNI a mai realizat 146 de săli de sport în 2009, şi 86 în anul 2010.
În perioada 2002 – 2004, CNI a ridicat 415 săli de sport, în timpul Guvernului Adrian Năstase, care a iniţiat programul.
În guveranrea lui Călin Popescu-Tăriceanu, ritmul a mai scăzut: în anul 2005, au fost ridicate 14 săli de sport, în anul 2006 – 50 de săli, în anul 2007 – 120 de săli, iar în anul anul 2008 – 93 de săli de sport.
Cum şi la ce bani sunt sălile?
Cele 89 de săli de sport aflate în execuţie au fost licitate şi contractate în perioada 2008-2010. Durata medie de execuţie a unei săli tip – spre exemplu sală de sport cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 de locuri pentru spectatori – este de 12 luni, de la data emiterii ordinului de începere, dată ulterioară contractării lucrărilor de execuţie.
Printre cele 89 de săli de sport aflate în execuţie se află, însă, şi structuri preluate, săli de dimensiuni mai mari, care au o altă durată de execuţie.
Majoritatea sălilor care se află în momentul de faţă în execuţie au termen de finalizare pentru anul 2011.
În ceea ce priveşte valorile obiectivelor de investiţii aflate în acest moment în execuţie în cadrul programului Săli de sport, valoarea medie contractată a unei săli de educaţie fizică şcolară este de aproximativ 1.000.000 de lei, în timp ce valoarea medie contractată a unei săli şcolare cu nivel de practică sportivă competiţională locală, teren de handbal şi 150 de locuri pentru spectatori este de aproximativ 3.400.000 lei.
Exemple de comune unde se aşteaptă ca anul acesta să se finalizeze construcţia unor săli de sport
Pentru exemplificare, am ales câteva din comunele mici (sub 4000 de locuitori), care nu au, sau nu au finalizate lucrări la asfalt şi canalizare.
1. Comuna Zădăreni, judeţul Arad. La o populaţie de 2.800 de locuitori, comuna beneficiază de reţea de canalizare pentru 60% din gospodării, în acest moment, potrivit primăriţie Doina Petri, aleasă din partea PNL, dar înscrisă apoi la PDL. În localitate, majoritatea drumurilor sunt pietruite, şi doar într-o proporţie de 5-10% sunt asfaltate. Căminul cultural din comună este reabilitat total, de 4 ani, din bugetul local. Sala de sport, aflată încă în construcţie, urmează să aibă 150 de locuri, şi va fi folosită de către elevii din localitate, dar şi de către adulţii din comună, ca facilitate de agrement. Bugetul local al comunei, pentru anul 2011, este de circa 3 milioane de lei, mai puţin decât sala de sport construită de CNI.
2. Comuna Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa Năsăud. Cu o populaţie de 3.200 de locuitori, comuna are un proiect de reţea de apă, canal şi staţie de epurare, cu termen de finalizare la 30 iulie 2012, după cum ne-a spus primarul Flaviu Lupşan (PDL). În privinţa infrastructurii rutiere, prin comună trece un drum judeţean asfaltat, iar uliţele sunt pietruite. De asemenea, urmează un proiect de construcţie a unui drum intercomunal de 12 km, pe fonduri europene. În comună funcţionează un cămin cultural de 550 de locuri, unde se desfăşoară evenimente culturale, dar şi nunţi sau botezuri. Şi aici se construieşte o sală de sport de 150 de locuri, la care se adaugă o creşă cu 40 de locuri şi 2 blocuri ANL în construcţie. Alte 12 blocuri ANL sunt finalizate. Bugetul pe 2011 al comunei este de circa 4,2 milioane de lei.
3. Comuna Cicârlău, judeţul Maramureş. Populaţie de 4.000 de locuitori. Reţeaua de apă-canal – în proiect, potrivit primarului Vasile Zete (PDL). Infrastructură rutieră este bună, graţie unui proiect SAPARD, iar pe viitor, mai sunt 2 drumuri comunale cu documentaţia depusă în Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Căminul cultural funcţionează în 4 sedii, în cele 4 localităţi aparţinătoare comunei, unde se desfăşoară festivaluri de folclor şi literatură, ne-a mai spus primarul. Şi aici CNI construieşte o sală de sport, de 150 de locuri, în valoare de 3,3 milioane de lei, care urmează să fie terminată la începutul lunii iunie. Localitatea are un buget pe 2011 de 4,2 milioane lei, dar se judecă cu compania minieră Remin, pentru un debit de 800.000 de lei, a mai spus edilul.
4. Comuna Chieşd, judeţul Sălaj. În localitatea păstorită de primarul Ioan Catană (PSD) trăiesc 2.700 de săteni.Proiectul în derulare de reţea de apă şi canalizare este sistat din lipsă de fonduri, deşi e executat în proporţie de 80%. Potrivit viceprimarului Leontin Chiş, lucrările se vor relua. În privinţa infrastructurii rutiere, drumurile din comună au fost reabilitate şi acoperite cu strat dublu bituminos, în anul 2005, printr-un proiect SAPARD. De asemenea, localitatea mai are un drum comunal asfaltat şi câteva uliţie pietruite. Locuitorii comunei au două cămine culturale, folosite pentru pentru spectacole, dar şi pentru nunţi, botezuri, pomeni. Şi aici construieşte CNI o sală de sport, care va fi folosită atât de cei 400 de copii ai comunei, cât şi de adulţi, după cum ne-a spus viceprimarul. În execuţie mai este şi o bază sportivă în valoare de 500.000 lei, prin ordonanţa 7/2006 – Programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive în mediul rural. Bugetul pe anul 2011 este de circa 3 milioane de lei.
De ce, de unde?
Aşadar, Guvernul se apropie de 1.000 de săli de sport construite în 10 ani, la un număr de circa 3.000 de localităţi, câte sunt în România.
Cât de utile sunt aceste săli de sport comunităţilor din România, în special din mediul rural, unde sunt ridicate construcţiile CNI, ne-a lămurit premierul Emil Boc.
”Eu sunt unul dintre cei care cred că o investiţie în sport este o investiţie fără faliment, pentru că orice copil care face sport este de partea bună a lucrurilor şi a lumii. Mai mult decât atât, va fi un copil sănătos şi se va dezvolta bine în familie, alături de cei dragi.
Pentru asta, la fel ca şi în comuna dvs, prin această sală de sport, am susţinut şi în alte părţi ale ţării activitatea sportivă. Vă amintiţi că, pe vremuri, exista acea practică a sportului de masă. Eu cred că şi noi acum ar trebui să punem mai mare accent şi să-i încurajăm pe copii să participe la activităţi sportive, la competiţii, pentru că de acolo se selectează apoi valorile care apoi ne reprezintă ţara în competiţii internaţionale şi cu care ne mândrim. Cred că, în ultimii 20 de ani, din nefericire, s-a uitat acel obicei bun de a-i încuraja pe copii, de la cel mai jos nivel, să facă sport”, justifica Boc construcţia de săli de sport, în faţa locuitorilor comunei Suhaia, judeţul Teleorman, în urmă cu o lună.
Investiţiile guvernamentale în săli de sport la sate par s-o fi luat-o cu mult înaintea dezvoltării de reţele de apă şi canalizare.
Potrivit unor statistici din anul 2009, ale Ministerului Mediului, doar 10% din populaţia rurală din România avea acces la servicii de canalizare. La nivel naţional, rural şi urban, doar 32% din populaţie nu avea acces nici la canalizare, nici la servicii de alimentare cu apă curentă, la acea dată.
duminică, 29 mai 2011
ADRIAN ICHIM,SINGURUL ROMAN ALES CONSILIER LOCAL IN ITALIA:VICTORIA ROMANILOR IN PENINSULA!
Adrian Ichim, singurul român ales consilier local în Italia: Este o victorie a românilor din peninsulă
Adrian Ichim, din Ciriè (provincia Torino) este singurul român care a reuşit să ocupe un post de consilier în cadrul unei primării, la alegerile administrative care s-au desfăşurat în Italia, 15-16 mai, în peste 1200 de localităţi din peninsulă. Românul a participat pe lista civică “Brizio per Ciriè”, a obţinut 67 de voturi, situându-se pe locul trei. Primar al localităţii a fost ales Francesco Brizio, candidatul PD.
adrian ichimIchim a declarat pentru ziarul "Gazeta românească", din Italia, că bucuria victoriei este în primul rând pentru comunitatea românească din Italia. A urmărit rezultatele celorlalţi români care au candidat şi a rămas dezamăgit la aflarea veştii că niciunul nu a reuşit să ocupe un loc în consiliile comunale. Se simte onorat şi totodată fericit că datorită lui eşecul comunităţii nu a fost total.
"Aş dori să precizaţi acest lucru, pentru că eu aşa simt. O victorie a românilor din Italia. Eu am susţinut mereu faptul că trebuie să fim uniţi aici, suntem de parte de ţară şi trebuie să reuşim să participăm la viaţa politică de aici, din Italia, pentru că aici trăim şi muncim. E dificil pentru italieni să intre în consiliile comunale din primăriile italiene, dar pentru un străin e şi mai greu", declarat românul.
Campania electorală a început cu câteva luni în urmă şi a constat în a contacta şi discuta persoanal cu oamenii.
"Mi s-a propus şi la alegerile de acum 5 ani să fiu pe lista civică, dar am considerat ca nu-s pregătit. De data asta am stat de vorbă cu foarte mulţi români şi am încercat să-i fac să înţeleagă că e nevoie să intrăm în viaţa politică italiană, cea a localităţii unde trăiesc. Au nevoie de cineva care să-i informeze şi să-i facă să înţeleagă ce se petrece în jurul lor la nivel administrativ. Te simţi mai sigur când ştii că este cineva care te poate ajuta şi care îşi poate da informaţiile de care ai nevoie.", a mai zis Adrian Iachim
Fără politică românească
Adrian Ichim nu a luat niciodată legătura cu politica sau politicienii din România, pentru că în opinia sa, nu vede cu ce ar putea ameliora viaţa celor din Italia.
"Cu ce ne-ar putea ajuta pe noi, cei care suntem în Italia. Poate cei care au de gând să se întoarcă în România, ar exista un anumit interes, legat de legislaţie, de condiţii de reîntoarcere sau proiecte care să-i ajute să se reintegreze în ţară. Dar în rest nu văd cum. Nu vreau să afirm că nu aş accepta un dialog cu parlamentarii sau autorităţile române dar pe proiecte viabile, concrete şi care să ajute cu adevărat românii. Decât să ceară doar voturi, mai bine să se abţină."
În linii mari, Adrian ştie de ce au nevoie românii din Cirie şi e pregătit să-i susţină.
"Nu vreau să promit nimic de pe acum, aşa cum nu am primis nimic în campanie. Ştiu că românii de aici au nevoie de informaţie, de posibilităţi pentru a se întâlni, a participa la viaţa politică şi culturală a localităţii. Sunt probleme legate de cursurile profesionale, de susţinerea parohiei, de atenţie din multe puncte de vedere pentru copii. Ştiu concret de ce avem nevoie şi mă voi pune în slujba lor din primul minut în care voi fi reprezentant în consiliul local. Cu timpul, promit să vă ţin informaţi despre toată activitatea mea.", a declarat românul
Adrian Ichim, din Ciriè (provincia Torino) este singurul român care a reuşit să ocupe un post de consilier în cadrul unei primării, la alegerile administrative care s-au desfăşurat în Italia, 15-16 mai, în peste 1200 de localităţi din peninsulă. Românul a participat pe lista civică “Brizio per Ciriè”, a obţinut 67 de voturi, situându-se pe locul trei. Primar al localităţii a fost ales Francesco Brizio, candidatul PD.
adrian ichimIchim a declarat pentru ziarul "Gazeta românească", din Italia, că bucuria victoriei este în primul rând pentru comunitatea românească din Italia. A urmărit rezultatele celorlalţi români care au candidat şi a rămas dezamăgit la aflarea veştii că niciunul nu a reuşit să ocupe un loc în consiliile comunale. Se simte onorat şi totodată fericit că datorită lui eşecul comunităţii nu a fost total.
"Aş dori să precizaţi acest lucru, pentru că eu aşa simt. O victorie a românilor din Italia. Eu am susţinut mereu faptul că trebuie să fim uniţi aici, suntem de parte de ţară şi trebuie să reuşim să participăm la viaţa politică de aici, din Italia, pentru că aici trăim şi muncim. E dificil pentru italieni să intre în consiliile comunale din primăriile italiene, dar pentru un străin e şi mai greu", declarat românul.
Campania electorală a început cu câteva luni în urmă şi a constat în a contacta şi discuta persoanal cu oamenii.
"Mi s-a propus şi la alegerile de acum 5 ani să fiu pe lista civică, dar am considerat ca nu-s pregătit. De data asta am stat de vorbă cu foarte mulţi români şi am încercat să-i fac să înţeleagă că e nevoie să intrăm în viaţa politică italiană, cea a localităţii unde trăiesc. Au nevoie de cineva care să-i informeze şi să-i facă să înţeleagă ce se petrece în jurul lor la nivel administrativ. Te simţi mai sigur când ştii că este cineva care te poate ajuta şi care îşi poate da informaţiile de care ai nevoie.", a mai zis Adrian Iachim
Fără politică românească
Adrian Ichim nu a luat niciodată legătura cu politica sau politicienii din România, pentru că în opinia sa, nu vede cu ce ar putea ameliora viaţa celor din Italia.
"Cu ce ne-ar putea ajuta pe noi, cei care suntem în Italia. Poate cei care au de gând să se întoarcă în România, ar exista un anumit interes, legat de legislaţie, de condiţii de reîntoarcere sau proiecte care să-i ajute să se reintegreze în ţară. Dar în rest nu văd cum. Nu vreau să afirm că nu aş accepta un dialog cu parlamentarii sau autorităţile române dar pe proiecte viabile, concrete şi care să ajute cu adevărat românii. Decât să ceară doar voturi, mai bine să se abţină."
În linii mari, Adrian ştie de ce au nevoie românii din Cirie şi e pregătit să-i susţină.
"Nu vreau să promit nimic de pe acum, aşa cum nu am primis nimic în campanie. Ştiu că românii de aici au nevoie de informaţie, de posibilităţi pentru a se întâlni, a participa la viaţa politică şi culturală a localităţii. Sunt probleme legate de cursurile profesionale, de susţinerea parohiei, de atenţie din multe puncte de vedere pentru copii. Ştiu concret de ce avem nevoie şi mă voi pune în slujba lor din primul minut în care voi fi reprezentant în consiliul local. Cu timpul, promit să vă ţin informaţi despre toată activitatea mea.", a declarat românul
sâmbătă, 28 mai 2011
BACAU:SEDINTA EXTRAORDINARA A GRUPULUI ALDE
Bacău: Şedinţă extraordinară a Grupului Alianţei Liberalilor şi Democtaţilor pentru Europa din Comitetul Regiunilor al UE.
Un număr de 30 de aleşi locali şi regionali din Lituania, Estonia, Irlanda, Finlanda, Italia, Marea Britanie, Danemarca, Ungaria şi România au participat în zilele de 27 şi 28 mai la o Şedinţă extraordinară a Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) din Comitetul Regiunilor (CoR) al Uniunii Europene, reuniune găzduită de Centru de Afaceri şi Expoziţii 'Mircea Cancicov' din Bacău. Au fost prezenţi, de asemenea, şase europarlamentari.
"În prima parte au fost prezentate reformele regionale şi locale aplicate în ultimii ani în Europa, discutându-se şi despre reperele celei preconizate în România, mai precis despre aşteptările autorităţilor locale cu privire la o asemenea reformă, pentru ca a în a doua sesiune de dezbateri să ne concentrăm pe iniţiativa europeană a Parteneriatului Estic şi pe modul cum poate Uniunea Europeană, prin programele sale, să sprijine respectarea autonomiei locale şi reformele structurale în ţările partenere'', a declarat, în exclusivitate pentru Agerpres, preşedinta Grupului ALDE din CoR, doamna Flo Clucas, membră în Consiliul Local al oraşului Liverpool, Marea Britanie.
Potrivit acesteia, reuniunea de la Bacău a membrilor ALDE al CoR din UE "este prima organizată (n.r. de acest forum) într-un oraş care nu reprezintă o capitală a unei ţări din Europa centrală şi de est''.
"Comitetul Regiunilor a decis ca această întâlnire să se desfăşoare în Bacău ca urmare a preocupării permanente a administraţiei locale din acest municipiu pentru atragerea de fonduri europene, Bacăul fiind considerat un model de "bune practici' de către oficialii europeni, având în derulare proiecte de circa 300 de milioane de euro'', a explicat pentru Agerpres preşedinta Grupului ALDE din CoR al UE.
Din partea României au prezentat comunicări în cadrul acestei Şedinţe extraordinare a Grupului ALDE al CoR din UE, întâlnire la care au fost invitaţi membrii Consiliului local Bacău, europarlamentarii Ramona Mănescu şi Cristian Buşoi, deputaţii Ionel Palăr şi Cristian David şi primarul municipiul Bacău, Romeo Stavarache.
Comitetul Regiunilor (CoR) al UE este un forum politic ce oferă nivelurilor regional şi local posibilitatea aleşilor de a-şi face auzită vocea în cadrul elaborării politicilor şi legislaţiei UE.
"Legislaţia UE obligă Comisia, Parlamentul şi Consiliul UE să consulte Comitetul Regiunilor de fiecare dată când se fac noi propuneri în domenii care afectează nivelurile local şi regional'', a precizat pentru Agerpres preşedinta ALDE din cadrul CoR al UE .
CoR are 344 de membri provenind din cele 27 de ţări ale UE, iar activitatea sa este organizată în şase comisii, desfăşurându-se, de asemenea, reuniuni pe structuri politice. Acestea examinează propuneri, dezbat, elaborează şi aprobă avizele oficiale privind chestiunile esenţiale pentru viaţa comunităţilor regionale şi locale.
Delegaţia României la CoR este formată din 15 aleşi locali şi judeţeni. Primarul Bacăului, Romeo Stavarache, este membru în Biroul de conducere al CoR din 2010 şi, de asemenea, vicepreşedinte CEMR - Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor. AGERPRES
Un număr de 30 de aleşi locali şi regionali din Lituania, Estonia, Irlanda, Finlanda, Italia, Marea Britanie, Danemarca, Ungaria şi România au participat în zilele de 27 şi 28 mai la o Şedinţă extraordinară a Grupului Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE) din Comitetul Regiunilor (CoR) al Uniunii Europene, reuniune găzduită de Centru de Afaceri şi Expoziţii 'Mircea Cancicov' din Bacău. Au fost prezenţi, de asemenea, şase europarlamentari.
"În prima parte au fost prezentate reformele regionale şi locale aplicate în ultimii ani în Europa, discutându-se şi despre reperele celei preconizate în România, mai precis despre aşteptările autorităţilor locale cu privire la o asemenea reformă, pentru ca a în a doua sesiune de dezbateri să ne concentrăm pe iniţiativa europeană a Parteneriatului Estic şi pe modul cum poate Uniunea Europeană, prin programele sale, să sprijine respectarea autonomiei locale şi reformele structurale în ţările partenere'', a declarat, în exclusivitate pentru Agerpres, preşedinta Grupului ALDE din CoR, doamna Flo Clucas, membră în Consiliul Local al oraşului Liverpool, Marea Britanie.
Potrivit acesteia, reuniunea de la Bacău a membrilor ALDE al CoR din UE "este prima organizată (n.r. de acest forum) într-un oraş care nu reprezintă o capitală a unei ţări din Europa centrală şi de est''.
"Comitetul Regiunilor a decis ca această întâlnire să se desfăşoare în Bacău ca urmare a preocupării permanente a administraţiei locale din acest municipiu pentru atragerea de fonduri europene, Bacăul fiind considerat un model de "bune practici' de către oficialii europeni, având în derulare proiecte de circa 300 de milioane de euro'', a explicat pentru Agerpres preşedinta Grupului ALDE din CoR al UE.
Din partea României au prezentat comunicări în cadrul acestei Şedinţe extraordinare a Grupului ALDE al CoR din UE, întâlnire la care au fost invitaţi membrii Consiliului local Bacău, europarlamentarii Ramona Mănescu şi Cristian Buşoi, deputaţii Ionel Palăr şi Cristian David şi primarul municipiul Bacău, Romeo Stavarache.
Comitetul Regiunilor (CoR) al UE este un forum politic ce oferă nivelurilor regional şi local posibilitatea aleşilor de a-şi face auzită vocea în cadrul elaborării politicilor şi legislaţiei UE.
"Legislaţia UE obligă Comisia, Parlamentul şi Consiliul UE să consulte Comitetul Regiunilor de fiecare dată când se fac noi propuneri în domenii care afectează nivelurile local şi regional'', a precizat pentru Agerpres preşedinta ALDE din cadrul CoR al UE .
CoR are 344 de membri provenind din cele 27 de ţări ale UE, iar activitatea sa este organizată în şase comisii, desfăşurându-se, de asemenea, reuniuni pe structuri politice. Acestea examinează propuneri, dezbat, elaborează şi aprobă avizele oficiale privind chestiunile esenţiale pentru viaţa comunităţilor regionale şi locale.
Delegaţia României la CoR este formată din 15 aleşi locali şi judeţeni. Primarul Bacăului, Romeo Stavarache, este membru în Biroul de conducere al CoR din 2010 şi, de asemenea, vicepreşedinte CEMR - Consiliul European al Municipalităţilor şi Regiunilor. AGERPRES
SORIN BLEJNAR,INVOCAT IN DOSARUL "CONTAINERUL"DIN PORTUL CONSTANTA
Sorin Blejnar, invocat într-o discuţie între doi inculpaţi din dosarul Portul Constanţa
Numele şefului ANAF, Sorin Blejnar, este invocat într-o discuţie dintre doi inculpaţi în dosarul corupţiei din Portul Constanţa pe tema intenţiei lui Sunai Cadîr de a se retrage din "grupul infracţional organizat", din cauza "disidenţelor interne", susţin anchetatorii.
Discuţia a avut loc în 24.12.2010, între Tudoran Dragoş Iulian, asociat la SC Container Clearance Services SRL Constanţa, şi Liviu Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. În acest context, cei doi spun că Liviu Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ar urma să discute cu Blejnar "acolo", "pe 26".
"În perioada indicată, atât inculpatul Durbac Liviu Adrian, cât şi preşedintele ANAF Sorin Blejnar, s-au găsit în SUA", notează anchetatorii.
Prezentăm integral discuţia dintre Tudoran Dragoş Iulian şi Liviu Bratu pe acest subiect:
"T.D.I.: Mă. Ideea e că îşi joacă o carte ăsta (n.r. - CADÎR SUNAI). Cică nu se mai face restructurarea că au primit aviz negativ de la Justiţie a doua oară (...).
T.D.I.: Şi acum el zice "măi, nu, eu m-am săturat de toate frecuşurile astea, nu ştiu ce, eu vreau să mă retrag".
T.D.I.: (…) Face toată chestia asta ca să-şi păstreze postul.
B.L.: Să-şi păstreze funcţia.
T.D.I.: Că n-a fost bine… A fost bine, se putea şi mai bine, nu ştiu ce tot zicea el acolo, vrea să se retragă şi din Container Clearance Services şi Dolce Vita, ştii?
(...)
Dar să rămână el, să facă el aici. Cred. Asta vreau, ştii? Adică să ne rupem cumva, ştii?
(...)
Că s-a săturat de toate frecuşurile astea, că el încearcă să facă ceva şi că e interpretat greşit, că are nu ştiu ce război cu nu ştiu cine şi... Înţelegi? N-a zis nimic de Brigadă.
B.L.: OK. Vorbesc eu şi cu Jupânu', acolo.
T.D.I.: Da.
B.l.: Dacă avem acceptul, îl sunăm pe ăla, peste mări.
(...)
B.L.: Ce a zis, că se întâlneşte cu ăstălaltul?
T.D.I.: Ţi-am zis, nu, se întâlneşte şi cu, ă, cu Sorin şi cu….
B.L.: Cine se întâlnesc?
T.D.I.: Cowboy-ul (n.n. - DURBAC LIVIU) se întâlneşte cu Sorin (n.n. - SORIN BLEJNAR) acolo?
B.L.: Da, da.
T.D.I.: A! A plecat şi Sorin colo?
B.L.: Da, pe 26, nu ştiu cât zicea."
În acest dosar au fost emise 29 de mandate de arestare, iar senatorul PDL Mircea Banias este cercetat în stare de libertate, având interdicţie de a părăsi ţara.
Tudoran Dragoş Iulian este acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată şi dare de mită.
Liviu Bratu este acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
Durbac Liviu Adrian este acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
În sarcina lui Sunai Cadîr, director al Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa, s-a reţinut infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
Numele şefului ANAF, Sorin Blejnar, este invocat într-o discuţie dintre doi inculpaţi în dosarul corupţiei din Portul Constanţa pe tema intenţiei lui Sunai Cadîr de a se retrage din "grupul infracţional organizat", din cauza "disidenţelor interne", susţin anchetatorii.
Discuţia a avut loc în 24.12.2010, între Tudoran Dragoş Iulian, asociat la SC Container Clearance Services SRL Constanţa, şi Liviu Bratu, adjunct al şefului Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea. În acest context, cei doi spun că Liviu Durbac, şef al Biroului Vamal Constanţa Sud Agigea, ar urma să discute cu Blejnar "acolo", "pe 26".
"În perioada indicată, atât inculpatul Durbac Liviu Adrian, cât şi preşedintele ANAF Sorin Blejnar, s-au găsit în SUA", notează anchetatorii.
Prezentăm integral discuţia dintre Tudoran Dragoş Iulian şi Liviu Bratu pe acest subiect:
"T.D.I.: Mă. Ideea e că îşi joacă o carte ăsta (n.r. - CADÎR SUNAI). Cică nu se mai face restructurarea că au primit aviz negativ de la Justiţie a doua oară (...).
T.D.I.: Şi acum el zice "măi, nu, eu m-am săturat de toate frecuşurile astea, nu ştiu ce, eu vreau să mă retrag".
T.D.I.: (…) Face toată chestia asta ca să-şi păstreze postul.
B.L.: Să-şi păstreze funcţia.
T.D.I.: Că n-a fost bine… A fost bine, se putea şi mai bine, nu ştiu ce tot zicea el acolo, vrea să se retragă şi din Container Clearance Services şi Dolce Vita, ştii?
(...)
Dar să rămână el, să facă el aici. Cred. Asta vreau, ştii? Adică să ne rupem cumva, ştii?
(...)
Că s-a săturat de toate frecuşurile astea, că el încearcă să facă ceva şi că e interpretat greşit, că are nu ştiu ce război cu nu ştiu cine şi... Înţelegi? N-a zis nimic de Brigadă.
B.L.: OK. Vorbesc eu şi cu Jupânu', acolo.
T.D.I.: Da.
B.l.: Dacă avem acceptul, îl sunăm pe ăla, peste mări.
(...)
B.L.: Ce a zis, că se întâlneşte cu ăstălaltul?
T.D.I.: Ţi-am zis, nu, se întâlneşte şi cu, ă, cu Sorin şi cu….
B.L.: Cine se întâlnesc?
T.D.I.: Cowboy-ul (n.n. - DURBAC LIVIU) se întâlneşte cu Sorin (n.n. - SORIN BLEJNAR) acolo?
B.L.: Da, da.
T.D.I.: A! A plecat şi Sorin colo?
B.L.: Da, pe 26, nu ştiu cât zicea."
În acest dosar au fost emise 29 de mandate de arestare, iar senatorul PDL Mircea Banias este cercetat în stare de libertate, având interdicţie de a părăsi ţara.
Tudoran Dragoş Iulian este acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, cumpărare de influenţă, complicitate la trafic de influenţă, în formă continuată şi dare de mită.
Liviu Bratu este acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
Durbac Liviu Adrian este acuzat de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
În sarcina lui Sunai Cadîr, director al Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Constanţa, s-a reţinut infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.
miercuri, 25 mai 2011
TRAIAN BASESCU:ROMANIA REFUZA SA PARTICIPE LA SUMMIT-UL TARILOR CENTRAL SI SUD -EST EUROPENE"INFRUNTAND "PE USA SI RUSIA!
România refuză să participe la Summit-ul ţărilor Central şi Sud-Est europene
Preşedinţia confirmă neparticiparea României la Summit-ul ţãrilor Central şi Sud-Est europene care va avea loc la Varşovia, pe 27 şi 28 mai. Această hotărâre este argumentată de decizia gazdelor reuniunii de a invita o "entitate" care nu este recunoscută ca stat de ţara noastră.
"În perioada 27-28 mai, la Varşovia, va avea loc cea de a 17-a Reuniune a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est. Având în vedere că gazdele reuniunii din acest an au decis invitarea unei entităţi care nu este recunoscută ca stat de către ţara noastră, Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu va participa la acest eveniment" a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Valeriu Turcan, pentru Agerpres.
Potrivit mass media poloneză, România şi Slovacia nu vor participa la un summit în care înalţi oficiali ai Kosovo au fost de asemenea invitaţi. Cele două ţări se află printre cele care nu au recunoscut independenţa unilateral proclamată de Kosovo-Metohija, ceea ce ar fi în contradicţie cu participarea la un summit la care este prezent şi preşedintele Kosovo, Atifete Jahjaga.
Oficialii de la Varşovia au declarat că înţeleg şi respectă decizia de a nu participa, dar au semnalat că nu eistă niciun motiv pentru care să nu invite un reprezentant sau pe preşedintele Kosovo la reuniune.
Pe lângă şefii de stat din Europa, la summit este va participa şi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama.
Preşedinţia confirmă neparticiparea României la Summit-ul ţãrilor Central şi Sud-Est europene care va avea loc la Varşovia, pe 27 şi 28 mai. Această hotărâre este argumentată de decizia gazdelor reuniunii de a invita o "entitate" care nu este recunoscută ca stat de ţara noastră.
"În perioada 27-28 mai, la Varşovia, va avea loc cea de a 17-a Reuniune a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est. Având în vedere că gazdele reuniunii din acest an au decis invitarea unei entităţi care nu este recunoscută ca stat de către ţara noastră, Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, nu va participa la acest eveniment" a declarat purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Valeriu Turcan, pentru Agerpres.
Potrivit mass media poloneză, România şi Slovacia nu vor participa la un summit în care înalţi oficiali ai Kosovo au fost de asemenea invitaţi. Cele două ţări se află printre cele care nu au recunoscut independenţa unilateral proclamată de Kosovo-Metohija, ceea ce ar fi în contradicţie cu participarea la un summit la care este prezent şi preşedintele Kosovo, Atifete Jahjaga.
Oficialii de la Varşovia au declarat că înţeleg şi respectă decizia de a nu participa, dar au semnalat că nu eistă niciun motiv pentru care să nu invite un reprezentant sau pe preşedintele Kosovo la reuniune.
Pe lângă şefii de stat din Europa, la summit este va participa şi preşedintele Statelor Unite, Barack Obama.
marți, 24 mai 2011
"PATRIOTII MOLDOVENI" DORESC ANULAREA UNIRII LUI CUZA!
"A venit timpul popoarelor să iniţieze procedura de desfiinţare a României"
"Patrioţii Moldoveni" doresc anularea Unirii lui Cuza
Partidul politic "Patrioţii Moldovei" a cerut comunităţii internaţionale, în cadrul unei conferinţe de presă de pe 18 mai, să determine retrocedarea de către România a teritoriilor „istorice" ale Moldovei. Între alte revendicări ale "patrioţilor" - anularea Unirii Principatelor din 1859 şi dezmembrarea actualei Românii, scrie newsmoldova.md. Comunicatul de mai jos a fost publicat pe site-ul formaţiunii amintite, în limba rusă. Partidul a obţinut 0,09% din voturi la ultimele alegeri parlamentare.
„Partidul 'Patrioţii Moldovei', care întruneşte ideologic patrioţii Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului, îşi asumă iniţiativa de anulare a tuturor semnăturilor şi angajamentelor, asumate de autorităţile Republicii Moldova, în timpul creării statului cu denumirea România", a declarat liderul „patrioţilor", Mihail Garbuz, citat de newsmoldova.md. Garbuz, 46 de ani, este profesor de chimie si biologie, născut la Slobozia, în Republica Moldova.
"Este vorba despre rechemarea semnăturilor din 1859 de pe actul unirii a două principate - Moldova, care şi acum este regiune în estul României, între Carpaţii de Est în vest şi râul Prut, şi Valahia într-un stat unitar. În anul 1866 el a fost numit România. După războiul ruso-turc din 1877-1878 România a fost declarată stat independent. În acest mod, sub influenţa Austro-Ungariei şi Franţei a fost creat un stat-tampon, scopul principal al căruia era contracararea influenţei Rusiei în Balcani', a continuat patriotul.
"Iniţiind procesul retragerii Moldovei din cadrul acestor acorduri, poporul moldovenesc anunţă începutul procesului a statului , care a încălcat angajamentele acordului şi n-a îndreptăţit speranţele şi aspiraţiile poporului Moldovei", a continuat Garbuz, potrivit căruia dispariţia României va pune capăt problemei identitare din Republica Moldova, va rezolva conflictul din stânga Nistrului şi va accelera procesul de integrare în Uniunea Europeană.
Declaraţiile de mai sus par delirante, însă în spatele lor se afla nume importante din politica moldovenească, precum Victor Stepaniuc, fost vicepremier în timpul regimului Voronin şi unul dintre ideologii moldovenismului. Acum, Stepaniuc conduce formaţiunea "Moldova Unită", reprezentată în parlament de mai mulţi dezertori din Partidul Comuniştilor.
Nu este prima încercare de inventare a unor minorităţi naţionale în România. Asociaţia Comunităţii Aromânilor din România a cerut recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională. În vestul Ucrainei, comunităţile de ruteni inspirate de un preot prorus au proclamat autonomia regiunii subcarpatice a Ucrainei.
Partidul Patrioţii Moldoveni a înaintat o candidatura pentru Primăria Chişinăului. Este vorba de Maia Laguta, preşedinta a organizaţiei "Salvagardare", care a organizat mai multe proteste ale pensionarilor împotriva actualului regim prooccidental. Laguta a absolvit Scoala Teatrala „B. Sciukin" din Moscova.
Un alt nume loegat de "Patrioţii Moldoveni" este cel al lui Marian Russo, un tânăr care în 2007, la 20 de ani, era lider al organizaţiei de tineret a Alianţei Socialiste din Iaşi. El a infiintat, cu binecuvatarea preşedintelui Vladimir Voronin, Asociaţia Comunitatea Moldovenilor din România. Tribunalul din Iaşi a decis dizolvarea asociaţiei, în 2010. Verdictul este irevocabil. Marian Russo a susţinut că este urmaş al familiei lui Alecu Russo.
"Patrioţii Moldoveni" doresc anularea Unirii lui Cuza
Partidul politic "Patrioţii Moldovei" a cerut comunităţii internaţionale, în cadrul unei conferinţe de presă de pe 18 mai, să determine retrocedarea de către România a teritoriilor „istorice" ale Moldovei. Între alte revendicări ale "patrioţilor" - anularea Unirii Principatelor din 1859 şi dezmembrarea actualei Românii, scrie newsmoldova.md. Comunicatul de mai jos a fost publicat pe site-ul formaţiunii amintite, în limba rusă. Partidul a obţinut 0,09% din voturi la ultimele alegeri parlamentare.
„Partidul 'Patrioţii Moldovei', care întruneşte ideologic patrioţii Moldovei de pe ambele maluri ale Prutului, îşi asumă iniţiativa de anulare a tuturor semnăturilor şi angajamentelor, asumate de autorităţile Republicii Moldova, în timpul creării statului cu denumirea România", a declarat liderul „patrioţilor", Mihail Garbuz, citat de newsmoldova.md. Garbuz, 46 de ani, este profesor de chimie si biologie, născut la Slobozia, în Republica Moldova.
"Este vorba despre rechemarea semnăturilor din 1859 de pe actul unirii a două principate - Moldova, care şi acum este regiune în estul României, între Carpaţii de Est în vest şi râul Prut, şi Valahia într-un stat unitar. În anul 1866 el a fost numit România. După războiul ruso-turc din 1877-1878 România a fost declarată stat independent. În acest mod, sub influenţa Austro-Ungariei şi Franţei a fost creat un stat-tampon, scopul principal al căruia era contracararea influenţei Rusiei în Balcani', a continuat patriotul.
"Iniţiind procesul retragerii Moldovei din cadrul acestor acorduri, poporul moldovenesc anunţă începutul procesului a statului , care a încălcat angajamentele acordului şi n-a îndreptăţit speranţele şi aspiraţiile poporului Moldovei", a continuat Garbuz, potrivit căruia dispariţia României va pune capăt problemei identitare din Republica Moldova, va rezolva conflictul din stânga Nistrului şi va accelera procesul de integrare în Uniunea Europeană.
Declaraţiile de mai sus par delirante, însă în spatele lor se afla nume importante din politica moldovenească, precum Victor Stepaniuc, fost vicepremier în timpul regimului Voronin şi unul dintre ideologii moldovenismului. Acum, Stepaniuc conduce formaţiunea "Moldova Unită", reprezentată în parlament de mai mulţi dezertori din Partidul Comuniştilor.
Nu este prima încercare de inventare a unor minorităţi naţionale în România. Asociaţia Comunităţii Aromânilor din România a cerut recunoaşterea aromânilor ca minoritate naţională. În vestul Ucrainei, comunităţile de ruteni inspirate de un preot prorus au proclamat autonomia regiunii subcarpatice a Ucrainei.
Partidul Patrioţii Moldoveni a înaintat o candidatura pentru Primăria Chişinăului. Este vorba de Maia Laguta, preşedinta a organizaţiei "Salvagardare", care a organizat mai multe proteste ale pensionarilor împotriva actualului regim prooccidental. Laguta a absolvit Scoala Teatrala „B. Sciukin" din Moscova.
Un alt nume loegat de "Patrioţii Moldoveni" este cel al lui Marian Russo, un tânăr care în 2007, la 20 de ani, era lider al organizaţiei de tineret a Alianţei Socialiste din Iaşi. El a infiintat, cu binecuvatarea preşedintelui Vladimir Voronin, Asociaţia Comunitatea Moldovenilor din România. Tribunalul din Iaşi a decis dizolvarea asociaţiei, în 2010. Verdictul este irevocabil. Marian Russo a susţinut că este urmaş al familiei lui Alecu Russo.
luni, 23 mai 2011
MAREA BRITANIE O SPRIJINA PE MINISTRUL FRANCEZ DE FINANTE CHRISTINE LAGARDERE LA SEFIA FMI!
Britanicii o sprijină pe Christine Lagarde drept candidat la şefia FMI
Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, a declarat că o sprijină pe Christine Lagarde pentru poziţia de director general al FMI, Marea Britanie devenind astfel primul stat al grupului G7 care susţine oficial candidatura ministrului francez al Finanţelor pentru postul rămas vacant după demisia lui Dominique Strauss-Kahn.
"O sprijinim pentru că este cel mai bun candidat pentru această funcţie, iar personal cred că ar fi foarte bine să avem pentru prima dată în istoria de 60 de ani a fondului o femeie ca director general. A dat dovadă de abilităţi de lider internaţional ca preşedinte al consiliului de anul trecut al miniştrilor de finanţe din statele G20. A fost de asemenea un promotor puternic al ţărilor care încearcă să-şi reducă deficitele bugetare ridicate şi să se descurce după posibilităţi", a declarat ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, într-un comunicat.
Premierul birtanic David Cameron declara, cu câteva săptămâni în urmă, că ascensiunea unor ţări precum China şi India ar putea sugera "că a venit timpul să avem un candidat din altă parte a lumii".
Oficiali din Suedia, Austria, Italia, Germania şi alte state europene au afirmat de-a lungul săptămânii că Lagarde ar fi un bun candidat sau şi-au declarat deschis sprijinul pentru ministrul francez, dând impresia că Europa s-a reunit în spatele unui candidat unic.
Lagarde este lăudată pentru rolul său în eforturile de soluţionare a crizei datoriilor de stat din zona euro, dar şi pentru modul în care a gestionat relaţiile dintre economiile dezvoltate şi cele emergente în cadrul G20, grup care a fost prezidat anul trecut de Franţa. Înainte de a se alătura guvernului francez în 2005, Lagarde a condus casa americană de avocatură Baker & McKenzie, din Chicago.
Arestul şi, ulterior, demisia lui Strauss-Kahn au declanşat o dezbatere tensionată privind succesorul său la conducerea FMI. Europa încearcă să determine prelungirea tradiţiei ultimilor 65 de ani, de a avea un european ca director general al Fondului, argumentând că instituţia are un rol important de jucat în soluţionarea crizei datoriilor de stat don zona euro. Totodată, ţările emergente fac presiuni pentru a-şi consolida influenţa pe scena economică globală, mizând pe importanţa tot mai evidentă a statelor în dezvoltare ca motoare de creştere pe plan mondial.
De cealaltă parte a disputei diplomatice, statele emergente nu au reuşit până acum să promoveze la unison o personalitate pentru şefia FMI. Kermal Dervis, considerat unul dintre cei mai de succes miniştri ai Economiei din istoria recentă a Turciei, era considerat un posibil favorit însă s-a autoexclus vineri din cursă.
Surse apropiate situaţiei au declarat sâmbătă că Mexicul înclniă spre a-l propune pe guvernatorul băncii centrale, Agustin Carstens. Ministrul mexican al Finanţelor a declarat joi că Carstens ar fi cel mai bun candidat pentru înlocuirea lui Dominique Strauss-Kahn.
Carstens a fost director general adjunct al FMI timp de trei ani înainte de a se alătura administraţiei preşedintelui mexican Felipe Calderon ca ministru al Finanţelor, în anul 2006. El a devenit şeful băncii centrale a Mexicului în ianuarie 2010.
Ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, a declarat că o sprijină pe Christine Lagarde pentru poziţia de director general al FMI, Marea Britanie devenind astfel primul stat al grupului G7 care susţine oficial candidatura ministrului francez al Finanţelor pentru postul rămas vacant după demisia lui Dominique Strauss-Kahn.
"O sprijinim pentru că este cel mai bun candidat pentru această funcţie, iar personal cred că ar fi foarte bine să avem pentru prima dată în istoria de 60 de ani a fondului o femeie ca director general. A dat dovadă de abilităţi de lider internaţional ca preşedinte al consiliului de anul trecut al miniştrilor de finanţe din statele G20. A fost de asemenea un promotor puternic al ţărilor care încearcă să-şi reducă deficitele bugetare ridicate şi să se descurce după posibilităţi", a declarat ministrul britanic al Finanţelor, George Osborne, într-un comunicat.
Premierul birtanic David Cameron declara, cu câteva săptămâni în urmă, că ascensiunea unor ţări precum China şi India ar putea sugera "că a venit timpul să avem un candidat din altă parte a lumii".
Oficiali din Suedia, Austria, Italia, Germania şi alte state europene au afirmat de-a lungul săptămânii că Lagarde ar fi un bun candidat sau şi-au declarat deschis sprijinul pentru ministrul francez, dând impresia că Europa s-a reunit în spatele unui candidat unic.
Lagarde este lăudată pentru rolul său în eforturile de soluţionare a crizei datoriilor de stat din zona euro, dar şi pentru modul în care a gestionat relaţiile dintre economiile dezvoltate şi cele emergente în cadrul G20, grup care a fost prezidat anul trecut de Franţa. Înainte de a se alătura guvernului francez în 2005, Lagarde a condus casa americană de avocatură Baker & McKenzie, din Chicago.
Arestul şi, ulterior, demisia lui Strauss-Kahn au declanşat o dezbatere tensionată privind succesorul său la conducerea FMI. Europa încearcă să determine prelungirea tradiţiei ultimilor 65 de ani, de a avea un european ca director general al Fondului, argumentând că instituţia are un rol important de jucat în soluţionarea crizei datoriilor de stat don zona euro. Totodată, ţările emergente fac presiuni pentru a-şi consolida influenţa pe scena economică globală, mizând pe importanţa tot mai evidentă a statelor în dezvoltare ca motoare de creştere pe plan mondial.
De cealaltă parte a disputei diplomatice, statele emergente nu au reuşit până acum să promoveze la unison o personalitate pentru şefia FMI. Kermal Dervis, considerat unul dintre cei mai de succes miniştri ai Economiei din istoria recentă a Turciei, era considerat un posibil favorit însă s-a autoexclus vineri din cursă.
Surse apropiate situaţiei au declarat sâmbătă că Mexicul înclniă spre a-l propune pe guvernatorul băncii centrale, Agustin Carstens. Ministrul mexican al Finanţelor a declarat joi că Carstens ar fi cel mai bun candidat pentru înlocuirea lui Dominique Strauss-Kahn.
Carstens a fost director general adjunct al FMI timp de trei ani înainte de a se alătura administraţiei preşedintelui mexican Felipe Calderon ca ministru al Finanţelor, în anul 2006. El a devenit şeful băncii centrale a Mexicului în ianuarie 2010.
duminică, 22 mai 2011
O SANSA :MONARHIA SALVEAZA ROMANIA!
MONARHIA SALVEAZA ROMANIA!
Pe lângă alte numeroase particularităţi negative, România este şi posesoarea unui altfel de „record”, este singura ţară de pe glob al cărei sef de stat din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial mai este încă în viaţă. Este vorba bineînţeles de Regele Mihai, monarhul tânăr de acum 66 de ani care prin prezenţa sa de spirit a contribuit la grăbirea sfârşitului războiului, fără a intra în detaliile deosebit de complexe ale momentului 23 august 1944, trebuie recunoscut meritul său de a fi mediatorul, gazda şi purtătorul de mesaj al acelei conspiraţii complexe care deşi a înlesnit pătrunderea bolşevicilor spre Bucureşti şi a fost primul pas spre sovietizarea ţării, a ferit capitala şi mai bine de jumătate din teritoriul naţional de ample distrugeri, dar mai presus de atât, a adus la deschiderea câmpului pentru salvarea jumătăţii de Transilvanie, unicul pământ răpit samavolnic în fatidicul an 1940 şi pământ care e revenit în trupul ţării unde, slavă Lui Dumnezeu, se găseşte şi astăzi.
La 30 decembrie 1947, omul care conform vechilor mituri constituţional-organice ale grandioasei Europe renascentiste şi apoi baroc, reprezintă legătura dintre naţiune şi Dumnezeu, ceea ce se numeşte şi „principiul solar” era alungat de pe tronul său legitim de către instrumentele Moscovei la un ordin venit direct de la Stalin. Se spune chiar că tiranul gruzin, cel mai mare criminal al sec. XX-lea, prinsese un soi de admiraţie pentru curajul lui Mihai I în faţa puterii naziste dar şi a mult mai experimentatului şi hotărâtului Mareşal Antonescu, Ion Antonescu fiind asemeni Regelui Mihai tot unul din personajele tragice ale istoriei româneşti din contemporaneitate. Revenind la „principiul solar” trebuie spus că însuşi porecla de „Rege Soare” atribuită lui Ludovic al XV-lea nu avea un fond atât de trivial pe cât posteritatea iacobină a lăsat să se înţeleagă.Pentru foarte mulţi, comportamentul Regelui nostru după această ruptură brutală a firului istoric a fost unul poate neînţeles de rezervat. În realitate, demnitate până la depersonalizare şi sublimarea ego-ului individual în faţa misiunii ce o are de îndeplinit este tocmai atributul fundamental al unui monarh constituţional, al unui Rege care este capabil să întruchipeze cu răspundere şi nobleţe rostul de Om-Instituţie. Însăşi discreţia, modestia şi distanţarea de patimi au fost caracteristicile de bază ale vieţii lui Mihai I de România. Aceste trăsături denotă distanţarea suveranului de tumultul agitaţiei publice şi judecarea la rece a rolului său, este o caracteristică pe care o putem regăsi şi la Ferdinand I care a făcut un gest aproape unic, a acceptat intrarea României în război alături de Antanta în ciuda faptului că avea să fie exclus din casa de Hohenzollern şi chiar de mult mai impetuoasa sa Regină, Maria, cea care a jucat un rol diplomatic deosebit în Europa începutului de sec. XX-lea şi mai ales în cadrul tratativelor de pace de la Paris din 1918-1920. Aici se întrevede una din funcţiile fundamentale ale monarhului în zilele noastre, monarh care în ciuda faptului că nu are o serie de puteri deosebite exercită o influenţă nebănuită asupra scenei globale din poziţia unui actor diplomatic informal, diplomaţia neoficială este probabil unul din marile atuuri pe care o monarhie constituţională îl poate exercita asupra unui stat. După umilinţele la care a fost supus în primii ani de după revoluţie de către regimul perestrokist şi criptocomunist Iliescu-FSN, Regele îşi asumă după 1997 un rol de ambasador excepţional al României şi acceptă după 2001 reconcilierea istorică în relaţia cu Ion Iliescu, fapt care a fost interpretat de unii în cheia existenţei unui interes pragmatic al Regelui iar de alţii ca pe o formă de conştientizare a rolului său istoric în acelaşi chip în care au făcut cândva Carol I, artizanul modernizării României şi reparatorul demnităţii naţionale după campania victorioasă din 1877-1878 iar după el cei 2 Regi ai României Mari, Ferdinand şi Maria.
Cu toţii ne plângem de criza morală pe care o traversează societatea românească astăzi, ne văităm de lipsa stabilităţii, a respectului social şi a echilibrului şi coeziunii la nivelul României, dar ne este cu greu să acceptăm că pe undeva toate acestea provin din păcatul original al republicii de astăzi, o republica născută dintr-un abuz al puterii discreţionare sovietice, o republică ilegală, ilegitimă şi imorală, iar acest ilegirimism apasă din greu pe umerii noştri şi astăzi şi nu face decât să arunce o umbră mohorâtă asupra unei societăţi şi aşa vlăguite de valori, lipsite de repere şi în care cuvântul dat a fost înlocuit de şmecheria de maidan. Actul barbar al alungării Regelui, este acel fapt care în chip simbolic împiedică lumea românească să strălucească pe măsura capacităţilor ei.
Revenind acum asupra elementelor care fac din monarhia constituţională un regim care facilitează stabilitatea, echilibrul social şi punerea în valoare a personalităţii individual, separat de toate acestea trebuie spus faptul că monarhia constituţională este unul din sistemele de guvernământ relativ tinere la nivel global, punctul său „zero” fiind undeva pe la 1689 când în Marea Britanie se elaborează „Bill of Rights” care reglementa în chip juridic raporturile dintre Parlament şi William al-III-lea de Orania. Republica, tirania, dictatura, monarhia absolutista, formule oligarhice, toate acestea au fost cunoscute de lumea clasică şi de cea medievală.
Dincolo de persoane avem o instituţie, iar monarhia este prin excelenţă o instituţionalizare a unei tradiţii istorice întemeiate pe ideea continuităţii, pe cultul onoarei şi pe devotamentul faţă de naţiune.
Castelul Peleş - Biroul Regelui
Regalitate este o instituţie simbol, o Casă Regală este aducătoare de prestigiu, fiecare stat în poziţionarea sa geopolitică are nevoie de acest factor nevăzut, de acest coagulant al forţelor aspirante ale entităţii respective, este vorba de prestigiu. Cel mai bun exemplu în această direcţie este monarhia britanică, simbol al puterii, tradiţie, al raportării societăţii la un trecut şi continuitatea acestuia peste generaţii. În ciuda restrângerii puterii efective, Casa Britanică şi-a păstrat neatins capitalul de prestigiu şi este practic unul din elementele care încă susţin Marea Britanie ca pe o putere geopolitică de necontestat la nivel european şi internaţional.
În ultimii 20 de ani am asistat cu toţii la un faliment al republicii româneşti, faliment manifestat prin eternele lupte dintre palate, prin încălcări flagrante ale regimului constituţional, ba al preşedintelui, ba chiar şi al reprezentanţilor guvernului şi nu în ultimul rând am văzut cum 3 preşedinţi la rând au făcut toţi oficii de preşedinte de partid din umbră. Republica noastră a transformat funcţia prezidenţială într-un teren al intrigilor şi jocurile securisto-politice ce depăşesc barierele Constituţiei şi în care partizanatul politic faţă de partidul care l-a propulsat la Cotroceni este literă de lege pentru preşedinte. Avem astfel o putere executivă nesaparată pe deplin, avem 2 capi ai executivului, care deşi deseori fuseseră parteneri până a ajunge la putere intră într-un conflict ireconciliabil (de văzut relaţii gen Constantinescu-Ciorbea, Iliescu – Năstase ori Băsescu – Tăriceanu). Regele prin definiţie este născut, format şi educat să ajungă om de stat la maturitate iar contextul constituţional este tocmai unul menit să apere ţara de căderea în regimuri autoritariste. Deseori Regalitatea a fost confundată cu ceea ce se numeşte „clasă politică”, dar în realitate Regele nu este nici al opoziţiei şi nici al puterii, el nu reprezintă nici dreapta şi nici stânga, el este simbolul naţiunii „par excellence”. Invitaţii de a candida la funcţii publice el ori alt membru mai mult ori mai puţin important al Casei Regale nu fac decât să compromită şi să arunce în derizoriu instituţia monarhică, dovadă că în general în Europa monarhii nu votează niciodată şi nu se pronunţă niciodată pe teme cu caracter electoral. Regele trebuie să fie un garant constituţional care să păzească ordinea firească a lucrurilor, care să fie capabil să apeleze în momente de criză la reguli cutumiare şi care în momente de criză să fie capabil să intervină pentru a regla constituţional jocul instituţional-politic, rămânând nepartinic şi imparţial.
România duce lipsă, mai mult ca niciodată, de un personaj care să aibă calitatea de a interveni ca mediator între partide politice, între structuri sociale şi grupuri de tot felul, între instituţii, mediator care să se afirme ca un factor de echilibru şi de coeziune şi nicidecum ca un intrigant mărunt, brigand ori personaj crescut în pseudoetica murdară a mahalelor morale, mahalale care ameninţă să înghită întreaga noastră societate.
Un alt rol fundamental pe care monarhul trebuie să-l aibă este acela de a avea puterea de a interveni în momentele de criză. În 1981 Regele Juan Carlos al Spaniei s-a confruntat cu o tentativă de lovitură de stat, tentativă înăbuşită tocmai datorită cadrului constituţional care îi dădea dreptul să intervină în situaţii de criză. De asemeni, astăzi Belgia se confruntă cu o gravă criză structurală care a transformat-o în ţara cu cel mai lung guvern interimar din lume. În tot acest peisaj omul care a intervenit în vederea menţinerii echilibrului intern este Regele Albert al-II-lea. Chiar se spune că în Belgia ar circula o vorbă conform căreia pe flamanzi şi pe valoni nu-i mai unesc decât 3 lucruri : fotbalul, berea şi Regele. Un alt exemplu de stabilitate şi bunăstare pe fondul unei monarhii sigure şi sănătoase este Norvegia lui Harald al-V-lea. Cred că acest model prezent într-o Spanie care sub Juan Carlos a făcut paşi imenşi atât sub aspectul democratizării structurilor de stat şi al politicii cât şi sub cel al bunăstării, model prezent în forme specifice şi în Belgia şi Norvegia ar trebui să ne servească şi noua ca pildă pentru regăsirea tempo-ului naţional şi a demnităţii de sine într-o Europă în care stăm prea des la colţul clasei şi cu faţa la perete.
România ar avea nevoie într-o viitoare reformă constituţională de un monarh care să întruchipeze simbolul naţiunii şi să îndeplinească pe lângă atribuţiile simbolice şi de ceremonial şi o serie de alte elemente. Printre aceste elemente cred că ar trebui să se numere o serie de lucruri precum sunt:
-dreptul de a oferi decoraţii şi titluri;
-dreptul de a oferi graţieri;
-regula de a media echidistant şi în bază legală formarea guvernului alături de partidele politice, fără a se implica în niciun fel în politica guvernamentală;
-posibilitatea înfiinţării pe ruinele CSAT-ului de tip sovietic a unui Consiliu de Coroană care să decidă prin consens marile hotărâri cu implicaţii geopolitice ale României, gen alianţe cu alte puteri, intervenţii pe diferite teatre de operaţiuni, deciziile de nivel inferior care astăzi se iau în CSAT urmând a fi transferate spre comisiile parlamentare;
-posibilitatea de a interveni pentru aplanarea unor crize majore care pot afecta iremediabil integritate şi suveranitatea naţională (de ex. lovituri de stat ori tentative de secesiune etc. );
- elemente de reprezentare diplomatică în virtutea prevederilor constituţionale şi a tradiţie Casei Regale.
Poate că scurta mea listă ar fi putut continua, dar îmi este limpede că în locul demagogului care ne promite o dată la 4, mai nou 5 ani, că ne va da butelii, ne va creşte salariile, ne va da pensii, va construi case pentru tineri, ne integrează în tot ce se poate, ne pune pe toate axele posibile în matematică şi face din Marea Neagră lac românesc, ca apoi să se trezească la Cotroceni cu o droaie de clientelari dornici de a fi satisfăcuţi şi apoi a se vedea pus cu tunurile pe guvern pentru îndeplinirea promisiunilor populiste din campanie , aş prefera să văd un Rege demn care să ne transmită doar atât: încredere şi linişte !
Casa de România, cu bune şi cu rele, cu realizări şi şanse ratate face parte din istoria noastră şi poate că prezenţa Regelui Mihai după 22 decembrie 1989, acolo unde i-ar fi fost locul, pe tron, ne-ar fi permis să evaluăm în chip coerent rolul său istoric . Nu m-aş mira ca peste timp să realizăm că am fost contemporani cu o mare personalitate europeană a sec. al XX-lea, lucru atât de specific din păcate nouă, care ne recunoaştem valorile abia după ce pleacă dintre noi. Cert este că subiectul abordat nu se limitează la o persoană, la o dinastie ori la o domnie, este vorba de fapt de un sistem de conducere modern şi foarte democratic, monarhia constituţională! Indiferent care este viitorul dinastiei de România, raportarea la acest sistem monarhic este valabil şi nu cred că discuţia despre viabilitatea revenirii României la monarhiei este una în curs de închidere ori chiar demult închisă, aşa cum insinuează persuasiv mulţi dintre „prietenii” regalităţii româneşti.
Sunt monarhist,traditie din familia mea iar pentru mine Regalitate înseamnă demnitate, ordine, stabilitate, respect, spiritul răspunderii şi ierarhia valorilor!
Şi pentru că ziua de 10 Mai a trecut de curând nu pot concluziona decât astfel: Trăiască Regele!
sâmbătă, 21 mai 2011
AVEREA LUI ANNE SINCLAIR A PERMIS ELIBERAREA PE CAUTIUNE A LUI DOMINIQUE STRAUSS KHAN!
Averea lui Anne Sinclair, soţia lui Dominique Strauss-Kahn, estimată la câteva zeci de milioane de euro, a permis finanţarea eliberării pe cauţiune a soţului său, comentează Le Parisien, în ediţia electronica.
Averea lui Anne Sinclair a permis eliberarea pe cauţiune a lui Dominique Strauss-Kahn
Anne Sinclair, în vârstă de 62 de ani, îşi împarte viaţa cu Dominique Strauss-Kahn de 20 de ani. Moştenitoarea celebrului şi bogatului negustor de tablouri Paul Rosenberg, ea dispune de o avere considerabilă.
Fostă jurnalistă, ea a rămas discretă în privinţa moştenirii sale. De la moartea mamei sale, în 2006, ea deţine o colecţie de tablouri ale unor mari pictori. În ultimii ani, vânzarea la licitaţie a unora dintre aceste tablouri i-a adus mai multe milioane de euro.
Împreună cu soţul său, ea deţine două apartamente la Paris, dintre care unul în piaţa Vosges, cumpărat cu patru milioane de euro în 2007, iar celălalt în arondismentul XVI, cumpărat de Anne Sinclair cu 2,5 milioane de euro în 1990. Cuplul deţine şi o casă la Marrakech, a cărei valoare este estimată la 500.000 de euro. Proprietatea din Washington, cu care a fost garantată eliberarea pe cauţiune a lui Dominique Strauss-Kahn a fost cumpărată de Anne Sinclair în 2007 cu patru milioane de dolari.
În plus, soţul ei beneficiază de un salariu de 350.000 de euro pe an de la FMI. El ar urma să încaseze şi o primă pentru plecarea anticipată, prevăzută în contractul său şi care valorează între 223.000 şi 245.000 de euro. Totodată, îi este garantată o pensie pe viaţă evaluată la 225.000 de euro anual, "indiferent dacă este în închisoare sau nu", a precizat FMI pentru postul de televiziune ABC.
Averea lui Anne Sinclair a permis eliberarea pe cauţiune a lui Dominique Strauss-Kahn
Anne Sinclair, în vârstă de 62 de ani, îşi împarte viaţa cu Dominique Strauss-Kahn de 20 de ani. Moştenitoarea celebrului şi bogatului negustor de tablouri Paul Rosenberg, ea dispune de o avere considerabilă.
Fostă jurnalistă, ea a rămas discretă în privinţa moştenirii sale. De la moartea mamei sale, în 2006, ea deţine o colecţie de tablouri ale unor mari pictori. În ultimii ani, vânzarea la licitaţie a unora dintre aceste tablouri i-a adus mai multe milioane de euro.
Împreună cu soţul său, ea deţine două apartamente la Paris, dintre care unul în piaţa Vosges, cumpărat cu patru milioane de euro în 2007, iar celălalt în arondismentul XVI, cumpărat de Anne Sinclair cu 2,5 milioane de euro în 1990. Cuplul deţine şi o casă la Marrakech, a cărei valoare este estimată la 500.000 de euro. Proprietatea din Washington, cu care a fost garantată eliberarea pe cauţiune a lui Dominique Strauss-Kahn a fost cumpărată de Anne Sinclair în 2007 cu patru milioane de dolari.
În plus, soţul ei beneficiază de un salariu de 350.000 de euro pe an de la FMI. El ar urma să încaseze şi o primă pentru plecarea anticipată, prevăzută în contractul său şi care valorează între 223.000 şi 245.000 de euro. Totodată, îi este garantată o pensie pe viaţă evaluată la 225.000 de euro anual, "indiferent dacă este în închisoare sau nu", a precizat FMI pentru postul de televiziune ABC.
vineri, 20 mai 2011
HARTA CONCEDIERILOR IN ROMANIA-PE PRIMUL LOC BRASOVUL!
Cine a pierdut cei mai mulţi salariaţi. Vezi HARTA CONCEDIERILOR!
Conform unor statistici, criza a avut efecte dintre cele mai nedorite pe piaţa muncii. Astfel, în ultimii doi ani, braşovenii au stat cel mai tare cu frica în sân că şi-ar putea pierde locul de muncă. Rezultatele au scos la iveală că Braşovul este judeţul care a pierdut cei mai mulţi angajaţi. Aici, criza a tranformat 6.800 de salariaţi în şomeri. La polul opus găsim judeţul Giurgiu.
Cea cea mai abruptă creştere a numărului de şomeri, o găsim în Braşov, unde au apărut încă 6.800 de şomeri în intervalul 2009 - 2011. Potrivit unei statistici relizate de Econtext.ro, judeţul mai are acum doar 144.000 de salariaţi.
Clujul este un alt judeţ afectat puternic de criză. În ultimii doi ani, 6.500 de oameni au îngroşat rândurile şomerilor, astfel că numărul angajaţilor a ajuns la puţin peste 180.000, scrie realitatea.net.
Cu 6.200 de şomeri în plus în ultimii doi ani, Bihorul şi Galaţiul se află, la egalitate, pe locul trei în topul judeţelor, care au pierdut cei mai mulţi muncitori. Deşi în Capitală sunt concentraţi cei mai mulţi angajaţi, aceştia nu au fost loviţi atât de puternic de criză. Bucureştiul a pierdut în decurs de doi ani 5.800 de angajaţi, situându-se astfel pe poziţia a patra a clasamentului.
Afectate de criză au fost şi judeţele Iaşi, Timiş, Prahova, Dolj, Arges, Mureş şi Hunedoara, care au pierdut până la 5 mii de locuri de muncă. La polul opus, judeţul care a pierdut cei mai puţini angajaţi în aceşti doi ani este Giurgiu. Doar 1.100! Acest fapt este explicabil şi prin faptul că Giurgiu are cel mai scăzut număr de salariaţi din toată ţara: doar 32.100 de persoane. Tot la coada clasamentului se mai află judeţele Sălaj, Mehedinţi, Călăraşi, Ialomiţa şi Tulcea.
miercuri, 18 mai 2011
CUM VOR INTRA PE USA DIN DOS PERDANTII DE LA CONGRESUL PD-L!
Negocieri pentru funcţiile rămase vacante la conducerea PDL. Cum vor intra pe uşa din dos perdanţii de la congres.
Taberele care şi-au disputat puterea la congresul PDL au demarat negocierile pentru o nouă rundă de împărţire a funcţiilor.
Taberele care şi-au disputat puterea la congresul PDL au demarat negocierile pentru o nouă rundă de împărţire a funcţiilor. Miza: cele opt posturi de secretar executiv care permit accederea în Biroul Permanent al partidului rămase încă vacante. După înfrângerea usturătoare din alegerile interne, unde a câştigat doar şapte din totalul de 35 de funcţii, gruparea lui Vasile Blaga încearcă să recupereze din deficit, solicitând iniţial jumătate din funcţiile puse pe tapet. Surse din conducerea PDL au precizat pentru gândul că în urma discuţiilor ambele părţi au căzut de acord ca 5 posturi să revină oamenilor lui Boc şi trei posturi susţinătorilor lui Blaga , care vor primi drept compensaţie şi susţinerea Mihaelei Popa la şefia organizaţiei Iaşi, acolo unde vor avea loc alegeri luna viitoare.
Posturile de secretar executiv vor fi distribuite în funcţie de opt domenii de specialitate: administraţie, sănătate, educaţie, muncă, agricultură, economie, justiţie şi infrastructură , schema luată în calcul fiind aceea a numirii unor interimari care să preia sarcina organizării alegerilor pentru fiecare domeniu în parte, urmând ca ulterior aceştia să fie reconfirmaţi în funcţii. Prima discuţie oficială va avea loc luni în cadrul Biroului Permanent, unde cele două tabere vor veni cu propunerile.
Primul care va fi recompensat este Daniel Funeriu, singurul ministru care a candidat, dar nu a primit nicio funcţie la congres . Pe lângă "reparaţia morală", oferirea accesului direct la şedinţele conducerii partidului înseamnă pentru Funeriu un deziderat mai vechi. Un alt nume dat drept sigur este Mircea Andrei, preşedintele PDL Argeş, care îşi doreşte funcţia de secretar executiv în domeniul Justiţie. Singurul contracandidat al acestuia ar fi colegul său de la Senat, Iulian Urban, căruia i s-a propus de asemenea să candideze pentru respectivul post. Surse din cadrul PDL au mai precizat pentru gândul că agricultura ar urma să-i revină deputatului Stelian Fuia, al cărui singur contracandidat ar putea fi actualul ministru Valeriu Tabără. În schimb, sănătatea şi infrastructura nu ar fi foarte curtate, cele două domenii urmând să revină senatorului Şerban Rădulescu, respectiv secretarului de stat al Elenei Udrea, Răzvan Murgeanu. Administraţia este dorită în schimb de către preşedintele PDL Sector 1, Bogdan Cantaragiu.
Berceanu: "ştiţi cum e: la BPN se decide că nu se decide nimic"
Nu toţi democrat-liberalii care au pierdut alegerile interne sunt însă interesaţi de posturile rămase în joc.
"Eu am venit în faţa colegilor mei la congres. Dacă partidul nu a avut încredere în mine la vot deschis, asta e…", a explicat pentru gândul deputatul Silviu Prigoană. Preşedintele PDL Dolj, Radu Berceanu, respinge la rându-i ideea de a coordona domeniul infrastructurii: "Nu înţeleg de ce unii colegi îşi doresc atât de mult să fie membri în BPN. Degeaba ajungi acolo, dacă după aceea nu te remarci cu nimic. Ei au impresia că acolo se decid lucruri. Dar ştiţi cum e: la BPN se decide că nu se decide nimic", a explicat, pentru gândul, Radu Berceanu.
Dincolo de disputa împărţirii funcţiilor de secretar executiv, pedeliştii au căzut de acord cu privire la numele căruia trebuie să-i revină postul de reprezentant al seniorilor. Respectivul post este pregătit pentru Theodor Stolojan, fostul prim-vicepreşedinte reintrând, astfel, în componenţa BPN-ului.
Compensările se poartă şi în afara partidului. După ce a candidat la funcţia de vicepreşedinte, senatorul Viorel Badea a primit săptămâna aceasta şefia proaspăt-înfiinţatei comisii pentru românii de pretutindeni, în a cărei componenţă intră ministrul Traian Igaş şi preşedintele PDL Iaşi, Mihaela Popa.
Taberele care şi-au disputat puterea la congresul PDL au demarat negocierile pentru o nouă rundă de împărţire a funcţiilor.
Taberele care şi-au disputat puterea la congresul PDL au demarat negocierile pentru o nouă rundă de împărţire a funcţiilor. Miza: cele opt posturi de secretar executiv care permit accederea în Biroul Permanent al partidului rămase încă vacante. După înfrângerea usturătoare din alegerile interne, unde a câştigat doar şapte din totalul de 35 de funcţii, gruparea lui Vasile Blaga încearcă să recupereze din deficit, solicitând iniţial jumătate din funcţiile puse pe tapet. Surse din conducerea PDL au precizat pentru gândul că în urma discuţiilor ambele părţi au căzut de acord ca 5 posturi să revină oamenilor lui Boc şi trei posturi susţinătorilor lui Blaga , care vor primi drept compensaţie şi susţinerea Mihaelei Popa la şefia organizaţiei Iaşi, acolo unde vor avea loc alegeri luna viitoare.
Posturile de secretar executiv vor fi distribuite în funcţie de opt domenii de specialitate: administraţie, sănătate, educaţie, muncă, agricultură, economie, justiţie şi infrastructură , schema luată în calcul fiind aceea a numirii unor interimari care să preia sarcina organizării alegerilor pentru fiecare domeniu în parte, urmând ca ulterior aceştia să fie reconfirmaţi în funcţii. Prima discuţie oficială va avea loc luni în cadrul Biroului Permanent, unde cele două tabere vor veni cu propunerile.
Primul care va fi recompensat este Daniel Funeriu, singurul ministru care a candidat, dar nu a primit nicio funcţie la congres . Pe lângă "reparaţia morală", oferirea accesului direct la şedinţele conducerii partidului înseamnă pentru Funeriu un deziderat mai vechi. Un alt nume dat drept sigur este Mircea Andrei, preşedintele PDL Argeş, care îşi doreşte funcţia de secretar executiv în domeniul Justiţie. Singurul contracandidat al acestuia ar fi colegul său de la Senat, Iulian Urban, căruia i s-a propus de asemenea să candideze pentru respectivul post. Surse din cadrul PDL au mai precizat pentru gândul că agricultura ar urma să-i revină deputatului Stelian Fuia, al cărui singur contracandidat ar putea fi actualul ministru Valeriu Tabără. În schimb, sănătatea şi infrastructura nu ar fi foarte curtate, cele două domenii urmând să revină senatorului Şerban Rădulescu, respectiv secretarului de stat al Elenei Udrea, Răzvan Murgeanu. Administraţia este dorită în schimb de către preşedintele PDL Sector 1, Bogdan Cantaragiu.
Berceanu: "ştiţi cum e: la BPN se decide că nu se decide nimic"
Nu toţi democrat-liberalii care au pierdut alegerile interne sunt însă interesaţi de posturile rămase în joc.
"Eu am venit în faţa colegilor mei la congres. Dacă partidul nu a avut încredere în mine la vot deschis, asta e…", a explicat pentru gândul deputatul Silviu Prigoană. Preşedintele PDL Dolj, Radu Berceanu, respinge la rându-i ideea de a coordona domeniul infrastructurii: "Nu înţeleg de ce unii colegi îşi doresc atât de mult să fie membri în BPN. Degeaba ajungi acolo, dacă după aceea nu te remarci cu nimic. Ei au impresia că acolo se decid lucruri. Dar ştiţi cum e: la BPN se decide că nu se decide nimic", a explicat, pentru gândul, Radu Berceanu.
Dincolo de disputa împărţirii funcţiilor de secretar executiv, pedeliştii au căzut de acord cu privire la numele căruia trebuie să-i revină postul de reprezentant al seniorilor. Respectivul post este pregătit pentru Theodor Stolojan, fostul prim-vicepreşedinte reintrând, astfel, în componenţa BPN-ului.
Compensările se poartă şi în afara partidului. După ce a candidat la funcţia de vicepreşedinte, senatorul Viorel Badea a primit săptămâna aceasta şefia proaspăt-înfiinţatei comisii pentru românii de pretutindeni, în a cărei componenţă intră ministrul Traian Igaş şi preşedintele PDL Iaşi, Mihaela Popa.
marți, 17 mai 2011
BIANCA JURCA:PITIPOANCA ANGAJATA DE MAMA SEFA LA IMM-URI,VREA UN CREDIT DE 122.000 DE EUROI PENTRU SALONUL EI!
Piţipoanca angajată de mamă la fonduri europene îşi face salon de fiţe pe banii UE
Timisoara
Bianca Jurcă se împarte între munca de la IMM-uri, salonul pe care îl conduce şi modelling.
Fotomodelul Bianca Jurcă, angajată ca şi consilier Programe Europene la Agenţia pentru IMM-uri Timiş, acolo unde director este mama ei, cere, prin ADR Vest, 122.000 de euro de la Uniunea Europeană pentru a-şi moderniza salonul de înfrumuseţare, pe care îl conduce „după ora 17.00”, când iese de la serviciu.
CITEŞTE ŞI:
Fotomodelul Bianca Jurcă va lupta pentru 100.000 de dolari în Republica Dominicană
Bianca Jurca, una dintre frumoasele din capitala Banatului, a câştigat un concurs „fantomă" de miss
PORTRET: Bianca Jurcă în finala Miss World Championship
Cariera Biancăi Jurcă a avut un parcurs extreme de interesant. Chiar dacă a lucrat ca şi secretară la Prefectura Timiş şi asistentă a Ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără, tânăra s-a făcut remarcată doar prin pozele în care a apărut mai mult goală decât îmbrăcată. În 2008, o angajată a Agenţiei pentru IMM-uri Timiş pleacă în concediu de maternitate, iar locul ei este luat de Bianca Jurcă, fiica directoarei care conduce instituţia. Tânăra ocupă şi în prezent funcţia de consilier Programe Europene, învăţându-i pe patronii IMM-urilor să atragă bani de la UE. Mama tinerei, Lelica Crişan, susţine că fiica ei a fost angajată în urma unui concurs la care a participat singură pentru că nu s-au prezentat alţi candidaţi.
CLICK PE POZE PENTRU GALERIE FOTO:
Experienţă folosită din plin
Activitatea de la Agenţia pentru IMM-uri i-a folosit de minune sexi-consilierei, iar în luna iulie a anului trecut, aceasta a depus la Agneţia pentru Dezvoltare Regională Vest un proiect pentru o finanţare europeană de 122.000 de euro, nerambursabili. Proiectul prevede modernizarea salonului de înfrumuseţare SC BYANKA STAFF SRL, deţinut de Bianca Jurcă. Reprezentanţii Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest susţin că nu poate fi vorba de un conflict de interese pentru că e vorba de două instituţii diferite, ADR care finanţează IMM-uri cu cel mult nouă angajaţi, iar Agenţia pentru IMM-uri, care finanţează întreprinderi mici şi mijlocii cu peste 10 angajaţi. „Nu este niciun conflict de interese, am şi eu dreptul să-mi dezvolt afacerea. Care e problema? E singurul program la care puteam să accesez şi eu”, a spus Bianca Jurcă. Aceasta mărturiseşte că a folosit experienţa de la Agenţia pentru IMM-uri în depunerea proiectului, dar „am şi fost ajutată”.
CLICK PE POZĂ PENTRU GALERIE FOTO
Proiectul „eligibil”, dar cu probleme
Bianca Jurcă a depus cererea de finanţare în luna iulie a anului trecut, iar, potrivit datelor postate pe siteul ADR Vest, proiectul este încă în stadiul de evaluare. „Potrivit procedurilor se depune proiectul, se verifică conformitatea, în sensul că se verifică dacă documentele sunt complete şi dacă ceea ce cere solicitantul este eligibil. Urmează evaluarea tehnică, făcută de exeperţi desemnaţi direct de minister şi verificarea la faţa locului, iar apoi contractarea”, a explicat şeful ADR Vest, Sorin Maxim.
Chiar dacă cererea Biancăi Jurcă a fost aprobată de principiu, se pare că proiectul întâmpină dificultăţi, iar notorietatea sexi-consilierei este mai degrabă un dezavantaj decât un privilegiu. „Momentan aştept şi aştept de mult timp. Dacă lucrez acolo nu înseamnă că se rezolvă atât de repede, dimpotrivă. Din câte am auzit ieri, chiar sunt nişte probleme cu proiectul meu. Am primit înştiinţare că trebuie să fac nişte clarificări. Deja e a doua oară când primesc clarificări”, a spus tânăra, care şi-a epuizat dreptul de a mai face clarificări ale proiectului. Potrivit procedurilor, astfel de lămuriri pot fi aduse de maximum două ori.
LENUTA DI'PLESCOI A UMFLAT O LICITATIE DE PASTI CU 400.000 DE EUROI
Elena Udrea a umflat o licitatie de Pasti cu 400.000 de euro
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului a anuntat oficial atribuirea unui contract de publicitate radio-TV, pentru promovarea programului "Explorati Gradina Carpatilor", in valoare de 8.526.990,2 lei. Licitatia a fost castigata de SC Media Investment Communication SRL, la un pret cu aproape 400.000 de euro mai mare decat estimarea initiala a valorii contractului, finantat din fonduri comunitare.
Potrivit autoritatii contractante, programul publicitar are in vedere determinarea romanilor de a-si petrece vacantele si sarbatorile religioase in tara si vizeaza spoturi publicitare difuzate la Pro TV, Radio Romania Actualitati si Pro FM. Cu toate ca la licitatie s-au inscris sase ofertante, iar criteriul de atribuire a fost cea mai avantajoasa oferta din punct de vedere economic, potul s-a majorat din decembrie pana martie cu 1.591.506,2 lei, fara nicio explicatie. Proiectul se inscrie in cadrul celor finantate din fonduri externe nerambursabile FEN, Programe din Fondul European de Dezvoltare.
Surpriza a venit dupa Paste
Anuntul de participare la aceasta licitatie umflata a fost lansat in ultima zi a anului trecut, suma alocata afacerii fiind de 6.935.484 lei, inclusiv TVA de 24%. Contractul a fost atribuit SC Media Investment Communication Bucuresti la data de 30 martie 2011, dupa care s-a tras de timp, in eventualitatea in care vreuna dintre competitoare ar fi depus contestatii. In fine, la data de 18 aprilie anul curent, atribuirea contractului a fost transmisa spre publicare si aducere la cunostinta opiniei publice Sistemului Electronic National de Achizitii Publice, pe site-ul e-licitatie.ro. Numai ca lucratorii acestei institutii, in prag de Sarbatori pascale, au amanat postarea anuntului pana marti, 26 aprilie, cand au revenit la serviciu din mini-vacanta.
Firma Media Investment Communication este detinuta in proportie de 90% de trustul Flash Investment si de Alexandru Dan Balotescu - 10%. Totodata, Flash Investment apartine celui mai bogat publicitar din Romania, Szigeti Zoltan-Eugeniu (37%), a carui avere este estimata la 25-30 de milioane de euro, Mihaelei Nicola (32%) si fratelui acesteia, Teodor-Bogdan Nicola (31%).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)