SUA vor să readucă relaţiile cu Rusia pe un 'făgaş normal', l-a informat vicepreşedintele american Jeo Biden pe ministrul rus al afacerilor externe Serghei Lavrov, potrivit Kommersant. Normalizarea relaţiilor ar trebui începută, după cum propune Washingtonul, de la cooperarea practică în domenii care nu stârnesc controverse, cum este lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă. Kommersant prezintă condiţiile în care Moscova ar putea semna cu Washingtonul un nou acord de cooperare, în locul 'învechitului' program Nunn-Lugar.
Serghei Lavrov şi Joe Biden au avut o întrevedere cu ocazia Conferinţei internaţionale pentru securitate de la Munchen, care se desfăşoară în fiecare an. Ministrul rus participă la această acţiune în mod regulat, în timp ce Biden a fost ultima dată la Munchen în 2009, când a cerut Moscovei să 'apese butonul resetării'.
La întâlnirea din acest an cu Lavrov, Biden a recunoscut că termenul implementat de el a devenit mai popular decât şi-ar fi dorit. Vicepreşedintele american este convins că resetarea nu a fost iniţiată în zadar: Biden a amintit de semnarea acordurilor privind armele strategice ofensive şi energia nucleară paşnică, de aderarea Rusiei la Organizaţia Mondială a Comerţului /OMC/, de înfiinţarea comisiei prezidenţiale bilaterale, de cooperarea în problema Afganistanului, în problemele iraniană şi nord-coreeană. În acelaşi timp, Biden a declarat: SUA 'nu vor recunoaşte niciodată independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud' şi 'nu va accepta fixarea unor zone de influenţă pentru anumite ţări'. Biden a enumerat şi alte divergenţe dintre Rusia şi SUA: Siria, sistemul antirachetă, extinderea NATO, democraţia şi drepturile omului.
La rândul său, Lavrov a găsit ce să adauge la această listă. El a acuzat SUA de aplicarea standardelor duble în timpul 'primăverii arabe', de tendinţa de a stabili relaţii în Europa pe baza unei 'construcţii NATO-centriste limitate', de încercarea de a 'exploata teza privind ameninţarea rusă' şi de 'împărţirea artificială a proiectelor integraţioniste' în 'bune' şi 'rele'.
Era de aşteptat ca după acest schimb de pretenţii negocierile dintre Biden şi Lavrov să se desfăşoare pe tonuri ridicate. Cu atât mai surprinzătoare a fost declaraţia destul de reţinută a ministrului rus la finalul negocierilor. 'Am atras atenţia vicepreşedintelui american că din partea lor s-au făcut paşi ce au fost receptaţi dureros de opinia publică din Rusia', a anunţat Lavrov, referindu-se, probabil, la adoptarea în SUA a 'Legii Magnitski'. 'Sperăm nu vor mai exista motive pentru acest lucru', a mai spus Lavrov.
O sursă de informare din cadrul delegaţiei ruse a explicat pentru Kommersant care este motivaţia optimismului lui Lavrov: Biden l-a anunţat că SUA ar dori să readucă relaţiile cu Rusia 'back on track' şi se gândesc cum să facă acest lucru.
Potrivit Kommersant, experţii ruşi au opinii diferite cu privire la momentul exact când s-a împotmolit 'resetarea'. Aceasta s-a produs ori când Washingtonul a respins propunerea Moscovei de semnare a acordului privind securitatea europeană şi înfiinţarea unui sistem antirachetă comun, iar Rusia a ameninţat să amplaseze complexe de rachetă tactice 'Iskander' în Kaliningrad, ori când SUA au primit fără entuziasm vestea revenirii lui Vladimir Putin la Kremlin, iar autorităţile ruse au început din nou să utilizeze retorica antioccidentală, ori destul de recent, când SUA şi-au înteţit presiunile asupra Moscovei în problema drepturilor omului şi au adoptat 'Legea Magnitski', iar Rusia a replicat prin 'Legea Dima Iakovlev'.
În orice caz, în timpul întrevederii cu Joe Biden, Lavrov s-a arătat deschis la compromis. 'Ambele părţi înţeleg că dincolo de divergenţe sunt şi multe interese care coincid', a declarat ministrul rus al afacerilor externe. Consolidând cooperarea în domenii în care interesele coincid, Rusia şi SUA îşi vor restabili relaţiile fisurate.
Unul dintre aceste domenii este lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă. Moscova a decis să nu prelungească programul Nunn-Lugar, care expiră în iunie şi în cadrul căruia, de la începutul anilor 1990, din mijloacele SUA, a fost lichidat surplusul de muniţii nucleare ruseşti şi au fost utilizate rachetele strategice învechite. Rusia îşi motivează decizia prin faptul că nu mai are nevoie de sprijin material. Între timp, după cum declară o sursă a Kommersant din cadrul delegaţiei ruse, Moscova ar putea semna cu Washingtonul un nou acord în domeniu, 'dacă acesta se va baza pe egalitate în drepturi şi va corespunde realităţilor actuale'.
Un exemplu l-ar putea constitui, potrivit sursei, acordul pentru utilizarea plutoniului, semnat în 2002 şi reînnoit în 2010, potrivit căruia ambele părţi au obligaţii financiare egale şi 'îşi împart echitabil responsabilităţile'. Însă, în cadrul programului Nunn-Lugar, antreprenorii angajaţi pentru lucrări în Rusia nu poartă nicio răspundere pentru accidente şi situaţii extraordinare apărute din vina lor. În timpul încheierii unui nou acord, Moscova ar dori să limiteze accesul americanilor la unele obiective.
Nu este exclus ca în noul acord să fie stipulată posibilitatea aplicării experienţei comune în vederea aplicării în terţe ţări a acordului privind lupta cu armele de distrugere în masă. Drept potenţial teren pentru aplicarea unor asemenea proiecte congresmanul american Jane Harmon a menţionat, la Munchen, Siria /cu arsenalul său chimic/ şi Pakistanul /cu cel nuclear/, iar unul dintre autorii programului Nunn-Lugar, Sam Nunn - Coreea de Nord şi Iranul. Însă, deocamdată niciuna dintre ţările menţionate nu au solicitat sprijin în acest sens.
Pentru discutarea parametrilor viitorului acord, subsecretarul de stat american Rose Gotemuller va face o vizită la Moscova în februarie. Potrivit Kommersant, Washingtonul ar dori să se ajungă cât mai repede la un acord concret. Cu toate acestea, o sursă din cadrul delegaţiei ruse la Munchen a declarat: 'Spre deosebire de anii 1990, Moscova nu va mai face nimic în pripă'.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu