LA CEDO ,CAZUL UNEI TINERE MUSULMANE CARE PROTESTEAZA IMPOTRIVA INTERZICERII PURTARII VALULUI INTEGRAL (BURQA)!

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a decis, în mod excepţional, să încredinţeze direct instanţei sale supreme, Marea Cameră, cazul unei tinere musulmane care protestează împotriva interzicerii purtării vălului integral (burqa) în spaţiile publice din Franţa, relatează joi AFP. Plângerea a fost încredinţată iniţial, în cadrul CEDO, unei camere prezidate de şapte judecători, însă aceasta a decis, fără a o examina, să o trimită direct Marii Camere, compusă din 17 judecători. 'Niciuna din părţi nu s-a opus', a precizat instanţa de la Strasbourg într-un comunicat emis joi. Cazul urmează a fi audiat în şedinţă publică după vara acestui an, potrivit unei surse din cadrul CEDO. Deciziile Marii Camere sunt definitive, menţionează agenţia franceză de presă. Autoarea plângerii, identificată de către Curte doar prin iniţialele sale, S.A.S., este o franţuzoaică născută în 1990. Ea protestează împotriva legii de la 11 octombrie 2010 care interzice ascunderea feţei în spaţiile publice. Plângerea sa a fost depusă la CEDO în aceeaşi zi în care a intrat în vigoare această lege, la 11 aprilie 2011. Musulmană practicantă, 'S.A.S. declară că poartă burqa pentru a-şi respecta credinţa, cultura şi convingerile personale', potrivit Curţii. Ea precizează că este vorba de un veşmânt care acoperă întreg corpul şi care include un văl fin ce îi acoperă faţa, precum şi un niqab, un văl care-i acoperă toată faţa, cu excepţia ochilor. S.A.S. subliniază că 'nici soţul ei, nici alt membru al familiei sale nu exercită presiuni asupra sa pentru ca ea să se îmbrace în acest fel'. Ea adaugă că poartă niqab-ul atât în public, cât şi în privat, însă nu în mod regulat. 'Ea acceptă să nu poarte niqab-ul în anumite circumstanţe, însă doreşte să-l poată purta atunci când doreşte'. S.A.S. declară că 'obiectivul său nu este de a crea neplăceri altora, ci de a fi în acord cu ea însăşi'. S.A.S. invocă mai multe articole ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, între care 'libertatea de exprimare', 'dreptul la libertatea gândirii, conştiinţei şi religiei', cel privitor la 'respectarea vieţii private şi familiale' şi 'interzicerea discriminării', încheie France Presse.

PRESEDINTELE USA ,BARACK OBAMA L-A NUMIT PE JAMES COMEY DIRECTOR FBI!

Preşedintele american Barack Obama a decis numirea la conducerea FBI (poliţia federală) a unui republican care a lucrat în Ministerul Justiţiei sub preşedinţia lui George W.Bush, informează joi New York Times, preluat de AFP. James Comey, în vârstă de 52 de ani, care a lucrat în investiţii şi în prezent susţine cursuri la Şcoala de drept a Universităţii Columbia, urmează să-l înlocuiască în fruntea FBI pe Robert Mueller, care va pleca în septembrie din acest post. Casa Albă a refuzat să comenteze, miercuri seara, informaţia difuzată de cotidianul american, care a citat două persoane bine informate. New York Times mai menţionează că data numirii viitorului director al Biroului Federal de Investigaţii nu este cunoscută deocamdată. Robert Mueller şi-a preluat funcţia la conducerea FBI după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, iar sub mandatul său agenţia care lupta în principal împotriva criminalităţii economice şi a traficului de stupefiante a devenit un instrument al serviciilor secrete şi contraterorismului. James Comey a fost consilier general pentru un important fond speculativ, Bridgewater Associates, din statul Connecticut, iar experienţa sa în acest domeniu ar urma să ajute FBI să se confrunte cu reducerile bugetare.

AFACEREA CHRISTINE LAGARDE,DIRECTOR GENERAL FMI!

Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, fost ministru francez de finanţe, a anunţat vineri la Paris că a fost plasată de justiţia franceză sub statutul de martor asistat într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat, informează Associated Press şi France Presse. "Statutul meu de martor asistat nu este o surpriză pentru mine, deoarece am acţionat întotdeauna în interesul statului şi în conformitate cu legea", a declarat pentru presă dna Lagarde după două zile de audieri la Curtea de Justiţie a republicii. Statutul de martor asistat este intermediar între cel de martor şi cel de inculpat. Aceasta înseamnă că Lagarde ar putea fi ulterior acuzată în acest caz, notează AP. Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către un om de afaceri controversat şi apropiat al fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanţe al Franţei. Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluţiona un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participaţiei la Adidas în anii 1990. Aceasta este văzută de mulţi francezi ca un exemplu al relaţiei confortabile dintre marile sume de bani şi marea putere în Franţa. Tapie, fost proprietar al clubului Olympique Marseille, este o personalitate controversată în Franţa. Litigiul dintre omul de afaceri şi Credit Lyonnais se referă la o tranzacţie ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participaţia pe care o deţinea la producătorul german de îmbrăcăminte şi echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acţiune în justiţie susţinând că a fost fraudat. Tapie a fost închis aproximativ şase luni în 1997 pentru complicitate la fapte de corupţie în legătură cu aranjarea unui meci de fotbal în 1993. Credit Lyonnais, una dintre cele mai vechi bănci franceze, a dispărut în 2003, fiind absorbită de grupul Credit Agricole. În 2007, preşedintele Sarkozy a sugerat că Ministerul Finanţelor, condus de Lagarde şi instituţia ce reprezenta statul în dispută, ar trebui să apeleze la o comisie de arbitraj. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obţinut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiţie. Decizia de vineri a tribunalului special pentru miniştrii guvernului prelungeşte legal semnul de întrebare în legătură cu rolul lui Lagarde. Anchetatorii au deschis o investigaţie în 2011 asupra unor posibilele acuzaţii de "complicitate în deturnare de fonduri publice" şi "complicitate la fals". Proba nu ar conduce automat la un proces. Dar dacă va conduce şi dacă Lagarde va fi acuzată şi apoi condamnată, ea ar risca până la 10 ani de închisoare, potrivit procurorilor, mai notează AP. Audierile din spatele uşilor închise au ţinut-o cel puţin pe Lagarde departe de îndatoririle sale internaţionale. Până în prezent, FMI cu sediul la Washington nu a părăsit-o: ea a primit laude pentru abilităţile sale de negociere în calitate de director general al FMI în timpul crizei datoriilor din Europa şi este văzută ca un deschizător de drumuri pentru lideri femei. Cazul ar putea de asemenea afecta imaginea Franţei: compatriotul lui Lagarde, Dominique Strauss-Kahn, a fost şeful anterior al FMI. El a demisionat în 2011 după ce o cameristă de la un hotel din New York l-a acuzat că a încercat să o violeze.

PRESA INTERNATIONALA DESPRE CEL MAI MARE STEAG DIN LUME!FELICITARI ANTENEI 3,FABRICII DE STEAGURI SI CELOR DOUA CUSATORESE!

BBC, Washington Post, Fox News, ABC News, The Guardian - doar câteva din marile site-uri internaţionale care au titrat RECORDUL celui mai mare steag din lume. Vestea recordului stabilit pe Aerodromul de la Clinceni a făcut înconjurul lumii. Presa internaţională a anunţat că în România s-a măsurat cel mai mare steag din lume. BBC anunţă că România a intrat în Cartea Recordurilor, cu un steag gigantic. 200 de oameni au desfăşurat pe aerodromul de la Clinceni steagul despre care GUINESS WORLD RECORDS spune că e cel mai mare făcut vreodată, spune postul britanic pe pagina sa online. Ziarul The Guardian anunţă că recordul a fost confirmat de oficialii GUINESS WORLD RECORDS. Cel mai mare steag din lume acoperă un câmp din România, titrează şi The Independent, care a postat în articol şi o fotografie a drapelului, făcută la înălţime. Peste Ocean, în Statele Unite, ziarul Washington Post vorbeşte, de asemenea, despre recordul mondial stabilit pe aerodromul de la Clinceni. Ştirea a fost transmisă şi de paginile web ale posturilor ABC News şi Fox News. New Jersey Herald, Global Post, Seattle Times sau Boston Herald au scris, de asemenea, despre steagul românesc de Cartea Recordurilor. În Canada, Vancouver Sun spune că România a desfăşurat cel mai mare steag şi a intrat în GUINESS WORLD RECORDS. Ştirea despre steagul uriaş a fost transmisă şi în Australia, de Telegraph şi Herald Sun.

CANCELARUL ANGELA MERKEL PANICATA CA PIERDE ALEGERILE,FOLOSESTE LUPTA IMPOTRIVA SOMAJULUI IN RANDUL TINERILOR EUROPENI!

Aflată în plină campanie electorală pentru alegerile legislative din luna septembrie, în urma cărora ar putea deveni, din nou, cancelar al Germaniei, Angela Merkel a găsit unealta perfectă pentru atragerea de voturi: lupta contra șomajului în rândul tinerilor europeni. Speriată de cotele inimaginabile la care a ajuns șomajul în rândul tinerilor, aceasta a anunțat că sunt necesare acţiuni urgente, inclusiv cheltuirea mai eficientă a fondurilor comunitare, pentru crearea de locuri de muncă, relatează Bloomberg. „Trebuie să acţionăm rapid. Nu suntem un continent sărac şi trebuie să reuşim să facem progrese”, a declarat Angela Merkel în timpul unui congres al Partidului Creştin Democrat. Potrivit politicianului, Germania analizează împreună cu partenerii europeni cum să fie cheltuite cât mai eficient fonduri UE de 6 miliarde de euro, după ce şomajul în rândul tinerilor a depăşit 50% în mai multe ţări membre. Rămâne de văzut dacă anunțul Angelei Merkel va atrage destule voturi de partea ei, astfel încât, din septembrie, coaliția dintre Uniunea Creştin-Democrată (CDU) și Uniunea Creştin-Socială (CSU) să dețină în continuare majoritatea parlamentară, mai ales că, potrivit unui sondaj aceasta urma să obțină doar 41% din voturi. Rezultatul i-ar permite grupării conduse de Angela Merkel să formeze cel mai mare grup parlamentar, însă nu și să formeze o alianță guvernamentală deoarece Partidul Liberal, un alt aliat al coaliției actuale, ar putea rămâne în afara forului legislativ, fiind cotat cu numai 4% din intenţiile de vot, sub pragul electoral.

ANALISTUL POLITIC MATHEW ROJANSKY DESPRE CUM ESTE VAZUTA ROMANIA IN LUME!

Emisiunea „Pașaport diplomatic” a difuzat sâmbătă, de la ora 18.30, un interviu în exclusivitate acordat realizatorului Balazs Barabas de Matthew Rojansky, reputat analist de politică internaţională. Specialistul vorbește despre cum este văzută România în lume, din punctul de vedere al politicii internaţionale. Venit pentru prima oară în România, analistul american Matthew Rojansky, cunoscut mediului jurnalistic internaţional şi prin articolele sale din prestigioasele publicaţii: International Herald Tribune, Washington Post, The Guardian sau Foreign Policy, a acordat un interviu în exclusivitate emisiunii „Paşaport diplomatic”, de la Digi24. Dincolo de marile probleme care preocupă acum mediul politic internaţional, precum uşoara răcire a relaţiilor ruso-americane, războiul din Siria sau relaţiile Israelului cu lumea orientală, realizatorul emisiunii a fost interesat să afle, de la un personaj de talia lui Matthew Rojansky, cum este văzută România în Statele Unite. Şi a aflat că americanii sunt prea puţin interesaţi de ţara noastră dar, pe de altă parte, şi ce i-ar face să-şi schimbe total optica în ce ne priveşte: „Ca să fiu foarte sincer, oamenii nu vorbesc despre România. Se subînţelege că e parte din noua Europă, şi cred că noua Europă are o reputaţie şi o semnificaţie în Statele Unite. În mare parte asociată cu perioada anterioară, când liderii SUA îşi căutau aliaţi şi îi găseau în noua Europă şi nu în vechea Europă. Şi cred că România era de fiecare dată în acest grup. Dar acest lucru nu este neapărat sănătos pentru România şi nu neapărat sănătos pentru SUA”. „Cred că ceea ce ne-am dori este o Românie care preia conducerea în zona ei europeană, în zona ei din lume. Aveţi chestiuni legate de Marea Neagră, de coridorul energetic, aveţi legături în Orientul îndepărtat, cu NATO, şi aveţi problema Transnistriei în Republica Moldova, chiar în vecinătate. Şi dacă aţi prelua iniţiativa în aceste chestiuni, americanii ar fi impresionaţi”, a declarat Matthew Rojansky. „Cel mai important lucru pe care pot să vi-l spun e că americanii sunt întotdeauna impresionaţi de competenţă. De rezolvarea problemelor, de forţă şi competenţă. Nu suntem impresionaţi de scuze. Şi aşa este. Prea des americanii care vin în Europa sunt primiţi cu scuze. Ni se spune că e vina ruşilor, nu reuşim pentru că ruşii sunt prea dificili, nu nu descurcăm cu ruşii. Bine, atunci ce facem cu ruşii? Noi vrem răspunsuri, vrem soluţii. Sau venim la Bruxelles şi ni se spune: păi ştiţi, sunt prea multe ţări aici, nu putem găsi soluţii pentru că nu toată lumea e de acord. Nu ne interesează. Pericolul este că dacă nu-i impresionezi pe americani, atunci vechea ecuaţie de a-i ţine pe americani înăuntru nu va mai funcţiona. Nu e vorba că vom abandona Europa, ci vom transforma relaţia într-una în care angajamentul nu este unul continuu, nu este palpabil, va fi una pe termen mai lung, la un nivel inferior, să zicem, economic, şi mai puţin un angajament de securitate şi politic”, a detaliat analistul politic. Întrebat dacă există vreo ţară europeană care îi impresionează pe americani, Matthew Rojansky a răspuns că Marea Britanie, cu care întotdeauna au avut o relaţie specială: „Da, cred că suntem atenţi la multe ţări europene. În primul rând, britanicii au avut dintotdeauna o relaţie specială cu Statele Unite şi aşa e şi astăzi. Avem o obsesie romantică legată de familia regală britanică, bineînţeles, dar cert este că britanicii ne-au sprijinit întotdeauna. Întotdeauna au fost gata, ca o naţiune relativ mică dar puternică economic, au fost gata întotdeauna să joace un rol important în chestiuni de securitate. Şi asta îi impresionează pe americani”. Iar în cazul ţărilor foste comuniste, exemplul dat de analistul american a fost Polonia, întrucât este considerată o ţară „curajoasă”: „Americanii sunt întotdeauna impresionaţi de hotărâre, de viziune şi angajament. Acestea sunt lucrurile pe care Polonia, în ultimii ani, le-a arătat din plin”. Despre eforturile făcute de Republica Moldova pentru aderarea la UE, despre viitorul acesteia pe termen scurt, eventuala reacţie a Rusiei la aderare dar şi multe alte teme de maxim interes atât pentru scena politică internaţională dar şi pentru România, sâmbătă, de la ora 18.30, într-o ediţie specială a „Paşaportului diplomatic”, pe Digi24.

COSMARUL LUI BARACK OBAMA:"RECONCILIEREA CU RUSIA"!

Unirea devine "de speriat", iar scutul antirachetă doar "un simbol" ’’Unirea Moldovei cu România este şi ea periculoasă şi de speriat. Două milioane de oameni în plus cu drept de vot, care nu au trăit şi nu sunt obişnuiţi cu România, ar schimba toată politica ţării.” "Dacă România şi Rusia se pot reconcilia pe modelul Polonia-Rusia s-ar crea un mediu mai favorabil pentru rezolvarea conflictului dintre Republica Moldova şi Transnistria şi atingerea unui compromis durabil.'' Sunt două declaraţii pe care le-am putea uşor atribui unui demnitar sau unui analist rus. Ele au fost făcute însă de către Matthew Rojansky, directorul adjunct al Programului Rusia şi Eurasia din Centrul Carnegie. Prima afirmaţie a fost făcută la Iași, în cadrul unei conferinţe susţinute la Facultatea de Istorie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza. Au urmat apoi o altă conferinţă susţinută de Rojansky la Bacău şi apoi conferinţa de la Ambasada SUA de la Bucureşti, unde a fost făcută cea de a doua declaraţie. Deci este vorba despre o acţiune menită să răspândească cât mai mult germenii unei noi relaţii România-Rusia. Aşadar, un personaj înfipt în establishment-ul american (a condus iniţiative bipartite la nivel înalt, menite să conducă la îmbunătăţirea relaţiilor dintre SUA şi Rusia, a servit, în calitate de consultant, în conflictul arabo-israelian, vorbitor de rusă şi ebraică) sugerează României, vorbind la Ambasada SUA, să-şi modifice paradigma relaţiilor cu Moscova care a dominat abordarea diplomatică în întregul regim Basescu. ’’România nu este singura ţară care se confruntă cu astfel de provocări, dar este timpul nu să vă spuneţi 'e prea greu, nu pot să fac asta', ci ne vom asuma riscul şi vom încerca, chiar dacă răspunsul ruşilor conţinuă să fie negativ'". Un model oferit de Rojansky este cel al reconcilierii ruso-polone, începută prin deschiderea arhivelor privind masacrul de la Katyn. ’’Nu vorbesc de asumarea oficială a unor responsabilităţi, scuze oficiale la nivel parlamentar sau prezidenţial, dar simplă deschidere a arhivelor, accesul liber la înformaţîi. Al doilea lucru pe care îl puteţi face se referă la vizitele la nivel înalţ (...), un discurs important similar cu cel ţinut de Joe Biden la Munchen, care a fost foarte bine primit la Moscova. E adevărât că a fost urmat şi de substanţă. Aţi putea avea un discurs asemănător, poziţîi ale grupurilor de studenţi, ale cultelor religioase, ale mediului de afaceri’’, a creionat Rojansky planul unei reapropieri de Rusia, potrivit Mediafax. Matthew Rojansky a arătat că reconcilierea ruso-polonă a cunoscut un avânt după dispariţia tragică a fostului preşedinte polonez Lech Kaczinsky, un rusofob convins. Apoi, Rojansky a declarat, potrivit Mediafax, că Rusia a susţinut consecvent integritatea teritorială a Republicii Moldova, însă în Transnistria există şi interesele oligarhilor ruşi apropiaţi de regimul preşedintelui Vladimir Putin, aceştia fiind interesaţi să îşi păstreze o zonă necontrolată în care să îşi plaseze şi să îşi ruleze nestingherit banii. Este oare acesta un mesaj, lansat chiar din incinta Ambasadei SUA, că relaţiile România-Rusia trebuie relansate şi că asta nu se poate întâmpla decât după retragerea de la putere a lui Traian Băsescu (un Lech Kaczinsky al României) şi a lui Vladimir Putin? Dacă despre retragerea celui de al doilea, anunţată de demisia eminenței cenuşii a regimului-vicepremierul Vladislav Surkov-şi de preconinzata demisie a premierului Dmitri Medvedev, presa americană a început să scrie tot mai intens, soarta lui Traian Băsescu pare să preocupe mai puţin. Dincolo de speculaţii, cert este că preşedintele Traian Băsescu a modificat fundamental relaţia România-Republica Moldova şi relaţia România-Rusia, cea din urmă cu siguranţă în rău. Prin simplificarea şi impulsionarea politicii de acordare a cetăţeniei române, Traian Băsescu a atins o coardă sensibilă a tuturor românilor, a modificat balanța electorală şi a intrat pe un drum aparent fără întoarcere: niciun lider de la București nu va putea modifica această abordare faţă de Chișinău fără a se discredita iremediabil. Şi totuşi ar putea exista o cale de întoarcere. Un nou regim de la București ar putea invoca situaţia instabilă din Republica Moldova, posibila revenire la putere a comuniştilor şi declaraţii ale unor analişti americani, ulterior poarte chiar şi oficiali de la Washigton, privind necesitatea reîncălzirii relaţiilor cu Moscova, pentru a schimba paradigma în politica cu Moscova şi Chișinăul. În acest caz, conferinţele domnului Rojansky pot fi văzute şi ca o iniţiativă a unor componente ale noii guvernări, mai mult decât o iniţiativă a Centrului Carnegie. Că astfel ar păutea sta lucrurile o sugerează faptul că aceste conferinţe ale lui Matthew Rojansky vin în siajul altor declaraţii asemenatoare făcute la București de către un nume şi mai greu din cercurile analiştilor americani-fondatorul Stratfor, George Friedman. El a vorbit, în urmă cu o săptămână, nu la Ambasada SUA, ci la BNR. În spatele evenimentului: Media Consulta International şi Thiess Holding, cu sponsorizarea Unicredit Tiriac Bank, Eximbank, Niro Investments Grup. Au participat, printre alții, Victor Ponta şi Ion Iliescu. Ulterior, într-un interviu pentru Realitatea TV, Friedman a spus că scutul antirachetă de la Deveselu nu este decât un simbol care nu apară România de nimic. Pentru că Rusia nu va lansa rachete, iar Iranul nu le va lansa în direcţia României. Să facă Friedman jocurile Vocii Rusiei, pe care preşedintele Băsescu o tot acuză de un anumit tip de propagandă? "E foarte scump. Nu vă protejează de nicio ameninţare anume. E mai degrabă un simbol. Iar mie, în chestiuni militare, nu-mi plac simbolurile, îmi plac lucrurile cu greutate. Puterea. Şi nu mă interesează prea mult că România să aibă un scuţ anti-rachetă pe teritoriul ei ci mai degrabă echipament anti-tanc, sprijin logistic. Acestea sunt lucrurile care constituie puterea militară. Eu nu am fost niciodată un fan al scuturilor anti-rachetă şi am crezut mereu că făcând din asta problemă centrală pentru Europa, europenii nu vor înţelege natură apărării. Aşa că sunt indiferent, chiar mulţumit că am încetat misiunea scutului aici. Să discutăm despre lucruri mai importante! E doar un simbol gigantic. Nu câştigi războaie cu ajutorul simbolurilor’’, a spus Friedman. În rest, nimic nou în ce priveşte abordarea României. Şi Rojansky, şi Friedman, susţin că „România are nevoie de o relaţie cu Statele Unite ale Americii, dar asta nu înseamnă că SUA vor să aibă o relaţie cu România. Pentru o astfel de relaţie, trebuie mai întâi să identificăţi necesităţi comune şi mai ales să arătaţi ce aveţi de oferit.’’ Şi cu siguranţă că această viziune este împărtăşită şi la Moscova. Ce are România de oferit? Friedman a răspuns, la Realitatea TV: . ’’Trebuie să fiţi conştienţi de faptul că voi aveţi nevoie de aceste învestiţii. Companiile îşi pot găsi mereu alt loc în care să facă bani. Aici este punctul în care suveranitatea începe să doară. Dacă ei merg în altă parte, asta nu îi afectează pe americani, pe canadieni sau pe britanici, ci pe români”. Întrebarea s-a referit la intersele companiilor canadiene şi americane în România. Poate fi începutul unei campanii de acomodare a opiniei publice cu o nouă linie de politică externă şi totodată de acomodare cu ideea că nouă putere va menţine vechea abordare a regimului Băsescu privind exploatarea rezervelor de aur, gaze de şist, cupru, a privatizării sistemului sanitar...

FOSTUL PRESEDINTE AL FRANTEI NICOLAS SARKOZY S-A INTILNIT CU PRESEDINTELE ISRAELULUI ,SHIMON PEREZ!

Fostul preşedinte al Franţei, Nicolas Sarkozy, aflat în vizită în Israel deplânge inacţiunea mai marilor lumii faţă de situaţia din Siria, notează Le Figaro. Aflat în vizită la invitaţia unei universităţii israeliene, fostul şef de stat francez s-a întâlnit cu preşedintele Israelului, Shimon Peres urmând să se întâlnească în cursul zilei de astăzi şi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu. “Nu mai fac nici politică, nici retorică, cu excepţia ocaziilor când sunt în Israel”, a glumit Sarkozy cu ocazia întâlnirii cu preşedintele israelian, la Ierusalim. Nu este însă o simplă glumă. Miercuri seară, cu ocazia primirii diplomei de honoris causa din partea Universităţii Netanya, Sarkozy a declarat că va urmări îndeaproape evenimentele din Orientul Mijlociu. În faţa unei audienţe entuziaste fostul şef de stat francez a ţinut un adevărat discurs de politică externă. Vorbind despre Siria, Nicolas Sarkozy a deplâns absenţa unei reacţii internaţionale: “Lumea pare paralizată în faţa distrugerii sistematice a unui mare stat si a unei mari naţiuni. Intervenţia în Libia a demonstrat că această maşină a morţii poate fi oprită” a declarat el, tranşant cu prudenţa şi lipsa de acţiune a guvernelor occidentale faţă de criza siriană. “Sirieni au dreptul la libertate, cum au toţi oamenii din lume. Nu pot sta liniştit când văd un popor decimat de conducătorul său. Sunt trist să văd neputinţa arătată de Europa noastră… Vreau să cred că nu e prea târziu să îi retragem armele lui Bashar al Assad, arme cu care îşi ucide oamenii.” Fostul preşedinte francez s-a pronunţat de asemenea împotriva programului nuclear iranian şi împotriva conducătorilor fanatici iranieni care încearcă să obţină arma nucleară. “Dacă va fi atacat, Israelul nu va fi singur. Nu vom tolera un atac împotriva Israelului şi a poporului evreu”. Acesta s-a pronunţat de asemenea pentru trecerea Hezbollah pe lista neagră a organizaţilor teroriste în Uniunea Europeană, o poziţie mai apropiată de punctul de vedere israelian decât de poziţia oficială a diplomaţiei franceze, mai circumspectă pe acest subiect. Apelul său pentru găsirea unei soluţii în problema palestiniană, subiect mai puţin îndrăgit în opinia publică israeliană nu a diminuat însă căldura primirii de care s-a bucurat Sarkozy la Netanya. Studenţii s-au îngrămădit să se fotografieze alături de el. Diploma honoris causa conferită de Academia din Netanya vine ca o recunoaştere a “susţinerii şi prieteniei acordate Israelului şi poporului evreu”. După întâlnirea cu preşedintele israelian Shimon Peres, Sarkozy se va întâlni cu premierul Benjamin Netanyahu, între cei doi relaţiile redevenind bune, după răceala dintre cei doi din perioada 2010-2011. Aceste întâlniri cu cei mai mari responsabili ai statului israelian dezmint caracterul pur privat al vizitei lui Nicolas Sarkozy, fiind primit ca un şef de stat în exerciţiu. Sarkozy i-a promis lui Shimon Peres că se va întoarce în curând în Israel, de dată aceasta cu familia.

PRESEDINTELE USA BARACK OBAMA VREA SA CONSOLIDEZE RELATIA BILATERALA CU RUSIA LUI PUTIN!

Preşedintele american Barack Obama şi-a reiterat dorinţa de a consolida relaţia bilaterală cu Rusia în cadrul unor convorbiri cu secretarul Consiliului de Securitate rus, Nikolai Patruşev, a anunţat purtătoarea de cuvânt a Consiliului de Securitate Naţională a SUA, Caitlin Hayden, citată de agenţia RIA Novosti, potrivit Agerpres . Barack Obama s-a alăturat pentru scurtă vreme unei discuţii între Patruşev şi consilierul pentru securitatea naţională Tom Donilon la Washington. "Preşedintele şi-a reiterat dorinţa de a consolida relaţia bilaterală, inclusiv relaţiile economice SUA-Rusia", a afirmat Hayden într-un comunicat. Obama şi Patruşev "au discutat şi despre importanţa întăririi cooperării antiteroriste şi despre nevoia unei soluţionări politice negociate pentru conflictul din Siria". "Preşedintele a mai spus că este dornic să se întâlnească cu preşedintele Putin la summitul G8 din iunie", potrivit aceleiaşi surse. Nikolai Patruşev se află actualmente într-o vizită oficială în Statele Unite ale Americii, unde urma să îi remită lui Obama o scrisoare de la Putin în replică la mesajul transmis de Donilon la Moscova în urmă cu o lună. Casa Albă nu confirmase încă primirea scrisorii de către Barack Obama

USA ,PRIN SECRETARUL DE STAT JOHN KERRY S-AU DECLARAT ALARMATE DE CRESTEREA ISLAMOFOBIEI SI ANTISEMITISMULUI!

Statele Unite s-au declarat alarmate luni de o creştere a islamofobiei în Europa şi Asia şi a antisemitismului în lume, în raportul anual privind libertăţile religioase, relatează Mediafax. În acest raport exhaustiv al Departamentului de Stat pentru 2012, secretarul de Stat John Kerry a criticat de asemenea reprimarea aripilor minoritate ale Islamului în ţările musulmane, precum şi cea a grupurilor religioase în Asia, mai ales în China. "Libertatea religioasă nu este o invenţie americană. Este o valoare universală garantată de Constituţia noastră şi înrădăcinată în toate inimile", a declarat Kerry în faţa presei. "Libertatea de a profesa şi de a practica credinţa sa, de a crede sau de a nu crede sau de a-şi schimba religia, este un drept natural pentru toate fiinţele umane şi aceasta este ceea ce noi credem", a continuat el. Secretarul a "îndemnat toate statele să acţioneze pentru a proteja această libertate fundamentală". Experţii Departamentului de Stat au făcut un tur al lumii practicilor religioase şi al capcanelor pentru credincioşi, cu un accent special în 2012 pe islam. "Retorica şi acţiunile antimusulmane au sporit în mod clar, mai ales în Europa şi în Asia. Restricţiile guvernamentale, care corespund deseori unei animozităţi a societăţii, au avut drept consecinţe acte antimusulmane ce au afectat viaţa cotidiană a unui număr mare de credincioşi", reclamă raportul.

FMI RECOMANDA MASURI DE STIMULARE A ECONOMIEI PE TERMEN SCURT IN EUROPA CENTRALA!

FMI recomandă măsuri de stimulare a economiei pe termen scurt Europa Centrală, unde economiile se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimii ani iar recesiunea din zona euro atenuează speranţele pentru o redresare rapidă, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional, transmite Dow Jones Newswires. În Europa Centrală, ritmul contractării economia Cehiei este cel mai rapid înregistrat vreodată iar Ungaria se îndreaptă spre încă o perioadă de recesiune. Polonia, cea mai mare economie din cele trei, este aproape de stagnare, după creşterea robustă înregistrată în ultimii ani. Toate cele trei ţări - dependente de exporturile de bunuri spre zona euro - se confruntă cu riscul deteriorării situaţiei economice din cauza cererii slabe, a avertizat Masanori Yoshida, şeful misiunii FMI la Praga. Majorarea cheltuielilor guvernamentale pentru stimularea economiei şi crearea de locuri de muncă este prin urmare îndreptăţită, a explicat oficialul FMI, adăugând: 'Politicile economice pe termen scurt ar trebui îndreptate spre sprijinirea creşterii economiei şi nu spre crearea unor obstacole suplimentare'. Ani se zile, reducerea cheltuielilor a fost una din priorităţile multor state foste comuniste din Europa. În anii 90 Polonia a inclus în constituţie necesitatea unui plafon al datoriei de 60% din PIB, cu câţiva ani înainte de a se alătura UE. Şi Cehia a adoptat măsuri de reducere a cheltuielilor, fiind una din cele mai puţin îndatorate ţări europene, în 2012 datoria publică fiind de doar 46% din PIB. Ungaria, cu o datorie masivă, a pierdut în 2008 accesul la pieţele financiare şi a fost nevoită să solicite asistenţa financiară a FMI şi UE. Din cauza reducerii cheltuielilor, evoluţia celor trei state s-a schimbat. În timp ce Polonia a înregistrat o creştere modestă în primul trimestru din 2013 iar declinul economiei cehe s-a înrăutăţit, Ungaria a ieşit din recesiune şi a respins cererile UE pentru mai multe măsuri de austeritate. UE cere statelor membre să nu înregistreze deficit bugetar peste 3% din PIB, o reglementare destul de des încălcată. 20 din cele 27 de state membre ale UE, inclusiv cele trei state din Europa Centrală, au depăşit acest plafon. Cu toate acestea, Cehia ar trebui să atenueze ritmul adoptării măsurilor de austeritate şi să anunţe măsuri de sprijinire a creşterii economiei, a declarat Masanori Yoshida. În cazul Poloniei, Guvernul ar trebui să evite reducerea investiţiilor publice, se arată în raportul FMI publicat săptămâna trecută. De asemenea FMI apreciază ca încurajatoare relaxarea politicii monetare în Polonia şi Cehia. În ritm trimestrial, Produsul Intern Brut al Poloniei a crescut cu doar 0,1% în primele trei luni din acest an. În 8 mai, Banca Centrală a Poloniei a surprins pieţele financiare după ce a redus dobânda de referinţă până la un minim record, pentru a stimula creşterea economiei. Comitetul de politică monetară al Băncii centrale a Poloniei a decis să reducă dobânda cheie cu un sfert de punct până la nivelul record de 3%. Decizia i-a luat prin suprindere pe analişti, în condiţiile în care doar 11 din cei 38 de analişti intervievaţi de Bloomberg se aşteptau la o asemenea decizie. După două decenii de creştere economică neîntreruptă Polonia ar urma să înregistreze în acest an o creştere a PIB de 1,1%, cea mai slabă performanţă din ultimii 12 ani, din cauza recesiunii din zona euro, care cumpără 52% din exporturile poloneze

ANGELA MERKEL SI GERMANIA SE AGATA DE AUSTERITATE CRITICAND BCE SI FRANTA!

Germania se agaţă de austeritate cu critici la adresa Băncii Centrale Europene, precum şi a Franţei, scriu luni unele dintre cotidienele spaniole, după ce Bundesbank, banca federală germană, a criticat scăderea dobânzii de referinţă. Germania se agaţă de austeritate, lansând critici către BCE şi Franţa, scrie cotidianul El Pais. Acesta precizează că Bundesbank a atacat scăderea dobânzii de referinţă şi a cerut Parisului rigoare fiscală, pe fondul poziţiei principalelor partide politice din Germania, a căror poziţie, în acest an electoral, diferă foarte puţin în astfel de politici economice importante. Cotidianul La Vanguardia anunţă o ofensivă a Bundesbank împotriva politicilor de stimulare a economiei în sudul Europei. Şi această publicaţie consemnează faptul că banca federală a Germaniei critică Franţa şi BCE pentru "relaxare". De asemenea, publicaţia citată anunţă că Spania se pregăteşte pentru următorul summit european, la care va încerca din nou să convingă Bruxellesul de validitatea reformelor sale. Într-un interviu acordat cotidianului catalan El Periodico şi publicat luni pe prima pagină a ediţiei tipărite, comisarul european pentru concurenţă Joaquin Almunia declară că austeritatea este necesară, însă prost împărţită, şi că este nevoie de combaterea fraudelor fiscale, oamenii bogaţi trebuind să contribuie mai mult din acest punct de vedere. În plus, el a mai spus pentru cotidianul citat că educaţia şi cercetarea nu pot fi sacrificate cu măsurile de austeritate. Cotidienele ABC şi La Razon urmăresc luni pe primele pagini alte ştiri, legate în special de situaţia din Catalonia. ABC dezvăluie că partizanii independenţei regiunii se gândesc să cedeze Franţei apărarea Cataloniei. Ei nu ar dori crearea unei armate proprii şi urmăresc să ajungă la un acord cu ţara vecină sau să formeze o unitate de elită care să se integreze în "euroarmată". Pe de altă parte, La Razon anunţă că şeful executivului regional catalan, Artur Mas, reduce cu 4,6% cheltuielile pentru spitalele gestionate în parteneriat public-privat. Publicaţia citată consideră că, după ce informaţia le-a fost transmisă directorilor a 56 de clinici, aceasta semnifică faptul că instituţiile sunt condamnă la închidere. Cotidianul citat mai comentează că Mas menţine cheltuielile pentru susţinerea proiectului independenţei, în vreme ce îi asfixiază pe catalani. În plus, mai arată cotidianul citat, guvernul regional catalan le-ar datora între 50.000 şi 100.000 de euro în fiecare lună companiilor farmaceutice. Cotidianul El Mundo scrie luni că ministrul spaniol al justiţiei, Alberto Ruiz-Gallardón, se află pe picior de război şi cu Tribunalul Suprem, din cauza reformei justiţiei. O parte a acesteia, reformarea corpului magistraţilor (Consiliul general al puterii judecătoreşti), respinsă de toate grupurile parlamentare, mai puţin de cel conservator (Partidul Popular, care guvernează Spania - n.r.) duce de data aceasta la înfruntare între instanţa menţionată şi ministrul justiţiei.

COREEA DE NORD NU SE ASTAMPARA,SAMBATA A EFECTUAT TIRURI DE RACHETE CU RAZA SCURTA DE ACTIUNE IN MAREA JAPONIEI!

Coreea de Nord a efectuat sâmbătă tiruri de rachete cu rază scurtă de acţiune către Marea Japoniei, aparent în cadrul unor manevre, a anunţat Ministerul sud-coreean al Apărării. "Coreea de Nord a lansat două rachete ghidate în această (sâmbătă) dimineaţa şi încă una (sâmbătă) după-amiaza", a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al ministerului, relatează Mediafax. "Cele trei rachete au căzut în Marea Japoniei", a precizat el. Coreea de Sud supraveghează îndeaproape tirurile de rachete efectuate de vecinul său de la nord, care include uneori lansări de rachete cu rază scurtă de acţiune în cadrul manevrelor sale militare. Exerciţiul are loc în urma unor manevre comune între Statele Unite şi Coreea de Sud, săptămâna aceasta, calificate de Phenian drept o provocare "nejustificată" şi o pregătire de război.

CE AR DA BARROSO PENTRU A AJUNGE IN FRUNTEA OTAN SAU ONU!

Ce ar da Barroso pentru a ajunge în fruntea NATO sau ONU. Cu un an înaintea alegerilor europarlamentare, Comisia Barroso nu a găsit altceva mai bun de făcut decât să lanseze în negocierea unui acord de liber schimb între UE şi SUA, care ar urma să creeze cel mai mare spaţiu comercial din lume, dar care ar urma să îngroape ideea unei Europe federale, susţinută atât de mult de aceeaşi Comisie, alături de ceea ce a mai rămas din modelul social de pe bătrânul continent. Contrar aparențelor, nu Statele Unite susţin ideea unui asemenea acord, Washingtonul fiind în mod tradiţional apropiat de practicile protecţioniste şi de impunerea propriilor regului comerciale acolo unde companiile lor se instalează. Marii adepţi ai liberului schimb din Europa-Marea Britanie şi Germania-sunt statele care susţin ideea acestui acord. Dar, mai mult decât oricine, el este sprijinit de companiile multinaţionale. Începute încă din timpul întâlnirilor dintre Angela Merkel, Jose Manuel Barroso şi fostul preşedinte George W. Bush, discuţiile pe margfinea acestui subiect se poartă mereu cu uşile închise şi primesc impulsuri în urma întâlnirilor anglo-americane. În mod oficial, niciun stat UE nu se opune acestui spaţiu al liberului schimb transatlantic, din teama de a nu numi drept ’’inamic’’ Statele Unite, din cauza dependenței pe plan securitar şi a posibilelor repercusiuni comerciale. Cu alte cuvinte, scrie Liberation, Comisia condusă de Jose Manuel Barroso ştia foarte bine că nimeni nu se va opune unei asemenea iniţiative. Ce pierde Europa? În mod aproape inevitabil, negocierea unui asemenea acord implică renunţarea de către UE la o multitudine de norme financiare, sanitare, de protecţia mediului, culturale. Şi, în cele din urmă la tradiţia dreptului de sorginte napoleoniană. Iată cum făcea The Economist diferenţa între sistemul american şi cel european. ’’Modelul american se rezumă la o analiză cost-beneficii, cu legislatorii cântărind efectele noilor legi asupra creşterii şi a creării locurilor de muncă. Companiile se bucură de prezumţia de nevinovăţie pentru produsele lor: dacă se dovedeşte contrariul, ele vor fi penalizate de piaţă. Modelul european este unul mult mai precaut, care se supune normelor sanitare şi de protecţie a mediului. Astfel au apărut disputele transatlantice legate de organismele modificate genetic, de schimbările climatice. Eurocrații sugerează că diferenţa filozofică reflectă tradiţia constituţionalistă americană, în care orice este permis dacă nu este interzis, şi tradiţia napoleoniană de a codifica tot ceea ce statul permite, restul fiind interzis.’’ ’’Europa este un creator de norme foarte puternice, mai puternice decât cele ale americanilor. Dacă facem un compromis, atunci cel care susţine normele mai ambiţioase va avea de pierdut’’, spune o sursă de la Elysee, citată de Liberation. Cum se traduce diferenţa de filozofie în practică? Statele Unite doresc să-şi impune norme fitosanitare şi sanitare mai laxe, pentru a-şi extinde piaţa în UE, cu jumătate de miliard de consumatori. Doresc pătrunderea aici a organismelor modificate genetic, a cărnii de vită şi de pui produsă după alte norme decât cele europene. Iar UE a permis deja pătrunderea cărnii de porc tratată cu acid lactic, interzisă până în lună martie 2013. Senatorul democrat american Max Baucus susţine că ’’produsele fermierilor americani sunt cele mai bune din lume’’, iar responsabilul american pentru comerţ Demetrios Marantis susţine că normele sanitare ale UE ’’nu sunt ştiinţifice’’, în timp ce cele americane respectă ’’standardele ştiinţifice internaţionale.’’ Comisia Barroso pare să dea dreptate Washingtonului. Un oficial al Comsiei spune ’’ne putem întrebă dacă amânarea cu 3 ani a autorizării importurilor de organisme modificate genetic nu este prea mare...’’, scrie Liberation. Trecând acum la un alt nivel, un acord de liber schimb cu Statele Unite ar presupune un rol mult mai mare pentru organisme precum Consiliul Economic Transatlantic, în cadrul căruia s-ar decide după norme pe lângă care Consiliul European ar părea o instituţie extrem de democratică. Liberul schimb poate duce la extinderea influenței marilor companii multinaţionale asupra statelor europene, cu posibilitatea modificării şi mai drastice a normelor pieţei muncii, finanţelor publice, salariilor şi asigurărilor sociale. Desigur aceast nu presupune în mod necesar scăderea salariilor şi nici limitarea locurilor de munca, ba dimpotrivă. Numai că... Este suficient să ne gândim la nivelul mult mai redus al salariilor din SUA, la beneficiile sociale net inferioare celor european şi chiar la numărul de zile lucrătoare, la care făcea referire, laudativ la adresa SUA, preşedintele Traian Băsescu când vorbea despre ’’strungul american’’ şi ’’strungul european’’. Statele Unite au tins acum cea mai mică rată de sindicalizare din ultimii 70 de ani, adică circa 11% în rândul forţei de muncă, în timp de în Europa este mult mai sindicalizată. Ale cui standarde se vor impune, se întreabă Financial Times? Această pentru a nu mai vorbi despre nivelul de salarizare din Canada sau mai ales din Mexic, împreună cu care SUA fac parte din NAFTA. Perspectiva unei reduceri la cel mai mic numitor comun al nivelului salarizării şi protecţiei sociale ar părea tot mai pregnantă sub imperiul unui acord de liber schimb. Nu în ultimul rând, o piaţă transatlantică va impune şi modificarea normelor securitare, de la apărarea dreptului de proprietate intelectuală şi mai ales până la supravegherea populaţiei, în numele lupte antiteroriste. Celebrul ACTA a stârnit în UE polemici pe care mult mai asprul Patriot Act, prelungit în permanență începând din 2001, nu le-a suscitat nici pe departe în SUA. Piedici în calea liberului schimb Dincolo de presupusul lobby al marilor companii pentru realizarea unei asemeea zone de liber schimb, însăşi comportamentul lor pe piaţă produce mari piedici în calea realizării spaţiului economic transatlantic. Franţa, Belgia, Portugalia, Slovenia, Austria, Grecia, Italia, Spania, Slovacia şi Estonia a luat decizia de a întroduce o taxă pe tranzacţii financiare, taxă căreia nu i se pot sustrage entităţile aflate sub jurisdicţia guvernelor acestor state, indiferent unde încheie o tranzacţie. O bancă europeană ar plăti în Europa taxele pentru o tranzacţie încheiată la New York, iar americanii nu ar accepta asta, cu certitudine, scrie Financial Times. Şi, nu în ultimul rând, beneficiile strict comerciale pe care le-ar presupune acordul de liber schimb UE-SUA nu ar fi atât de mari, întrucât taxele pentru comerţul transatlantic sunt foarte mici chiar în acest moment, undeva la 5-7%. Totul se va pune pe masă Marea Britanie doreşte însă că toate aspectele ce ţin de un asemenea acord să fie negociate. ’’Totul trebuie să fie pus pe masă, şi condiţiile dificile, fără excepţii’’, a spus premierul David Cameron într-o declaraţie la Casa Albă. ’’Există o foarte mare şansă că procesul să fie lansat numai bine pentru summitul G8 (de pe 17-18 iunie, în Irlanda de Nord). Următoarele cinci săptămâni sunt deci cruciale’’, a spus Cameron. Un joc geopolitic şi geoeconomic Nu doar beneficiile economice de moment sunt cele urmărite de UE, şi mai ales de SUA. Apariţia Organizaţiei Mondiale a Comerţului a obişnuit SUA cu ideea că nu-şi mai pot impune regulile comerciale pretutideni, iar actuala criză economică a agravat şi mai mult situaţia. Oprirea ascensiunii Chinei este însă imperativul momentului. Un parteneriat comercial transatlantic, după cum spune Bruce Stokes, de la German Marshall Fund, citat de Liberation, ’’ar urma să asigure versiunea capitalismului occidental va rămâne norma mondială, şi nu capitalismul de stat din China.’’ Ceea ce administraţia Obama negociază acum cu UE face parte din acelaşi joc strategic că şi lansarea, în 2010, de către SUA, a parteneriatului Trans-Pacific. Acesta din urmă este semnat de state apropiate de SUA sau aflate în alianțe militare cu SUA: Brunei, Australia, Singapore, Nouă Zeelandă. SUA negociază încă intrarea lor în acest acord, însă cel mai relevant este cazul Japoniei. Marea economie asiatică este singura comparabilă cu UE în această ecuaţie şi a negociat acordul în cel mai mare secret şi cu implicaţii negative majore asupra unor sectoare ale economiei. Guvernul de la Tokyo se apropie însă de semnarea acordului, doar pentru a contrabalansa influenţa economică a Chinei. Experienţa UE în materie de liber schimb este foarte limitată pentru a putea estima impactul unui acord cu SUA. UE nu are acorduri de liber schimb intrate în vigoare decât cu Peru, Mexic, Africa de Sud, Chile şi Coreea de Sud. În rest, există asemenea acorduri incluse în Acordurile de Asociere cu statele europene încă nemambre şi cu statele mediteraneene şi cele din regiumea Caraibe-Pacific. Cât despre un acord de liber-schimb cu China, șefa diplomatiei UE, britanica Catherine Ashton, a declarat recent că aceasta este ''nepregatită'' și că acordul nu poate fi luat in calcul decât pe termen mediu și lung. Rațiuni punctuale, precum problemele comerciale legate de panourile fotovoltaice din China, sunt expuse ca și cum ar fi motivele fundamentale care împiedică un acord. Iar când asemenea rațiuni nu vor mai fi suficiente, respectarea drepturilor omului, folosirea copiilor ca mână de lucru, nerespectarea normeor de mediu si subvențiile statului chinez pentru companii vor amâna sine die și în mod legitim un asemenea acord. Poate însă nu și exporturile europene de arme, supuse încă unui embargou, după evenimentele din piața Tiananmen. Cine şi cum se opune acordului UE-SUA După cum am arătat, niciun stat membru UE nu îndrăzneşte să sugereze că un parteneriat cu SUA ar fi nefavorabil. Preşedintele Barack Obama plusează şi declară că ’’Cred că europenii au mai mare nevoie de sacest acord că niciodată. Ceea ce a schimbat situaţia, cred, este recunoaşterea în toată Europa a faptului că ei nu au găsit încă o soluţie pentru creşterea economică’’ (declaraţie din 12 martie). Mai mult, SUA, Germania şi Franţa doresc să grăbească începerea unor negocieri cât timp Comisia Barroso, atât de favorabilă proiectului, se afla încă în funcţie şi cât timp Angela Merkel este cancelar al Germaniei. Opoziţia, dacă i se poate spune aşa, vine într-un alt tip de registru: cel al excepţiei culturale, mai exact al exluderii din negocierea liberului schimb a domeniului audiovizual. Iniţiativa, ca şi în anii ’50-’60, când era invadată de producţiile hollywood-iene, aparţine Franței. Iar ministrului francez al Culturii i s-au alăturat la semnarea unei scrisori în acest sens şi omologii din Germania, Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Spania, Ungaria, Italia, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia. Atât, aceasta este marea obiecţie oficială a Europei. Comisia care o reprezintă susţine însă altceva. ’’Dacă începem să excludem cutare sau cutare domeniu, americanii vor face la fel. Dacă jucăm defensiv, nu vom câştiga. Nu putem conduce o maşină de Formula 1 amputându-se braţele’’, spune un responsabil al Comisiei, citat de Liberation. Sursele de la Elysee a cotidianului francez par iritate de poziţia Bruxelles-ului.’’Americanii nu vor acceptă niciodată să-şi deschidă serviciile financiare şi transportul maritim şi nu pot să-şi asume responsabilitatea pentru ce vor face statele federale, singurele care au competențe în domeniul pieţelor publice, al agenţiilor lor independente sau al serviciilor. Pe când la noi, dacă ne deschidem, aceasta se va aplica efectiv în toate statele membre, iar Comisia va veghea să se întâmple întocmai...’’ ’’Comisia este de o naivitate rară dacă crede că americanii sunt gata să negocieze tot’’, mai spune oficialul preşedinţiei franceze. Ce-l mâna pe Barroso în luptă? Comisia Barroso este cea care a iniţiat şi a impulsionat negocierea unui acord de liber schimb cu SUA. ’’Din motive şi dim ambiţie personală, el oferă garanţii Statelor Unite. Indiferent că acordul va vedea sau nu lumina zilei, important este că el a demonstrat că este un aliat fidel pe care ei pot conta, el, cel care a organizat summit-ul din Azore, în 2003, când preşedintele Bush a declarat război Irakului, şi el, cel care poate spera la o recompensă pe măsură.’, spune un diplomat european, citat de Liberation. Iar cotidianul francez merge mai departe. ’’Ce şi-ar putea dori Barrsos. La Lisabona se spune că vizează funcţia de secretar general ONU sau NATO. Şi-a pus în acţiune şi un dispozitiv diplomatic în SUA pentru a-i asigura postul: şeful său de cabinet, Jose Vale de Almeida, a fost numit ambasador al UE la Washington şi guvernul portughez, de aceeaşi culoare că şi Barroso, a trimis doi dintre apropiaţii săi în SUA. Este vorba despre Nuno Brito, ambasador al Portugaliei la Washington, şi Alvaro Mendonca e Moura, la ONU.’’ Aşadar, zvonistica în jurul numelui viitorului secretar general NATO se amplifică şi se pare că ’’aspiranții’’Traian Băsescu sau Mircea Geoană au un concurent important. Poate că România îşi calibrează pretenţiile şi începe să aspire la o funcţie de secretar general adjunct, la care o poate îndreptăţi participarea la misiuunile NATO, loialitatea faţă de SUA, avioanele F-16 cumpărate din Portugalia domnului Barroso şi, până atunci, lansarea explorării unor zăcăminte gaze de şist sau a unui proiect Roşia Montană. Cât despre viitorul secretar general ONU, ne putem întreba dacă nu era mai bine că Jose Manuel Durao Barroso, specialist în proasta gestionare a dosarelor politice, să fi primit această funcţie în urmă cu nouă ani.

SCANDALUL INTERCEPTARII TELEFOANELOR IN USA!,PROCURORUL GENERAL ERIC HOLDER DA VINA PE RETEAUA AL-QAIDA!

Autorităţile din SUA au decis monitorizarea convorbirilor telefonice ale agenţiei Associated Press pentru că era vorba de un caz "foarte grav", care expunea riscurilor "cetăţeni americani", fiind vorba de informaţii despre un complot al reţelei Al-Qaida, explică procurorul general Eric Holder. Scandal fără precedent în SUA din cauza telefoanelor ascultate. "A fost vorba de scurgeri de informaţii privind un presupus complot orchestrat de reţeaua teroristă Al-Qaida, o situaţie dintre cele mai grave, dacă nu cea mai gravă de când lucrez în justiţia americană, din anul 1976", a explicat secretarul american al Justiţiei. Agenţia de presă americană Associated Press (AP) a denunţat o "intruziune masivă şi fără precedent" a Departamentului Justiţiei, care a confiscat registre cu date privind conversaţii telefonice efectuate de aproximativ 100 de jurnalişti AP. Datele au fost obţinute de procurori, la începutul acestui an, de la companii de telefonie şi vizează convorbirile telefonice efectuate de jurnalişti AP în perioada aprilie - mai 2012. Procurorii au recurs în mod legal la solicitarea registrelor de apeluri pentru depistarea unei surse care a dezvăluit informaţii despre dejucarea unui complot terorist organizat de o celulă Al-Qaida din Yemen. Datele colectate vizează în principal linii telefonice ale sediilor agenţiei AP din New York, Washington DC şi Hartford (statul Connecticut). Potrivit CNN, mandatul de colectare a datelor privind registrele de apeluri a fost emis de procurorul general adjunct James Cole, dat fiind că procurorul general Eric Holder s-a recuzat. Într-o scrisoare deschisă adresată lui Eric Holder, directorul AP Gary Pruitt a denunţat "o intruziune masivă şi fără precedent" în activităţile unei companii media, explicând că ancheta ar viza un material jurnalistic publicat în mai anul trecut despre "o operaţiune CIA în Yemen care a împiedicat, în primăvara anului 2012, un complot al organizaţiei Al-Qaida ce avea ca scop detonarea unei bombe într-un avion cu destinaţia Statele Unite". Reince Priebus, un lider republican, cere demisia lui Eric Holder pe fondul scandalului privind AP Procurorul general american Eric Holder trebuie să demisioneze pe fondul scandalului referitor la monitorizarea registrelor telefonice ale jurnaliştilor agenţiei Associated Press, afirmă Reince Priebus, preşedintele Consiliului naţional de conducere al Partidului Republican din SUA. "Libertatea presei este un drept esenţial într-o societate liberă. Primul Amendament constituţional nu doar recomandă Guvernului federal să respecte liberetatea presei, ci îl obligă", a spus Priebus, citat de site-ul Politico.com. "Prin permisiunea acordată de emitere a unui mandat secret în scopul spionării jurnaliştilor de la Associated Press, procurorul general Eric Holder a încălcat Primul Amendament şi jurământul făcut de respectare a Constituţiei", a spus liderul Partidului Republican, cerând demisia secretarului Justiţiei.

CUM A VRUT DNA SA-L ARESTEZE LA COMANDA POLITICA PE LIVIU DRAGNEA!

Bomba detonată de Lumea Justiției în cazul Valentin Preda ridică mari semne de întrebare asupra anchetei DNA. În 19 februarie 2013, secretarul de stat Valentin Preda este ridicat din stradă, din fața ministerului Transporturilor. În acea zi, trebuia să meargă în Parlament, împreună cu ministrul Liviu Dragnea, pentru a răspunde unor interpelări. Procurorii spun că Preda a primit de la Dan Manolachi, un ofițer de poliție care lucra la DNA, un aparat foto pe care se aflau înregistrate cinci file SRI, cu date despre contracte finanțate din bani publici. Luju.ro ridică mai multe semne de întrebare privind ancheta. Dan Manolachi, angajat DNA, era cercetat tot de DNA într-un dosar de primire de mită. Cu toate acestea, el are acces la dosare aflate în lucru, după încheierea programului, ba și timpul necesar pentru a căuta și fotografia datele respective cu un aparat împrumutat de la Valentin Preda. Procurorul Nicolae Marin, cel care face ancheta în ambele cazuri (mita lui Manolachi și furtul de secrete) nu cere însă arestarea ofițerului. În schimb, polițistul devine principalul martor al acuzării lui Preda. Mai mult, se face și conexiunea cu Liviu Dragnea, cel care ar fi urmat să primească informațiile. Se pot avansa două scenarii: DNA îl monitoriza pe ofițerul Dan Manolachi, descoperind întâmplător cazul de spionaj. Accesul lui Manolachi la date secrete ar arăta, astfel, grave deficiențe în funcționarea DNA. Instituția nu reușește să asigure protecția informațiilor clasificate. Poate așa s-ar explica și cum au ajuns în presă date din dosare/interceptări (dacă nu ținem cont că scurgerile au avut loc într-o singură direcție). Manolachi a fotografiat documentele în 18 februarie. I-a înapoiat lui Preda aparatul foto în aceeași zi, iar Preda l-a lăsat în mașină. Aparatul avea bateria descărcată, iar expertiza tehnică arată că nimeni nu l-a mai deschis, până la confiscarea de către DNA. Preda a mers la Minister, a doua zi, fiind ridicat din parcare, în jurul orei 10,30 dimineața. Nimeni nu l-ar fi împiedicat pe Preda, dacă DNA și-a dat seama abia a doua zi că s-au fotografiat documente, să le descarce sau să le citească și să distrugă apoi aparatul foto, având o noapte întreagă la dispoziție. Se mai ridică întrebarea: dacă tot a lăsat să treacă o noapte, de ce nu a așteptat DNA ca Preda să folosească aparatul și să dea mai departe pozele? Este posibil ca procurorii să nu fi știut, până la percheziție, unde e aparatul foto și în ce stare se află, intervenind la plesneală; sau, dimpotrivă, să-și fi dat seama că nu are de gând să-l transmită lui Dragnea, așa că au intervenit pentru a putea, totuși, să-l implice în anchetă. DNA și-a folosit un om, pe care nu doar că-l angajase, dar îl și ancheta penal, pentru a provoca un flagrant care să ducă la un demnitar de rang înalt. Această ipoteză presupune că Manolachi a fost lăsat să umble la fișetele cu secrete, să le fotografieze și apoi să plece cu aparatul foto la Valentin Preda. Se mai știa că Preda este un apropiat al lui Dragnea. Când acesta a ajuns la minister, s-a presupus că a transmis deja informațiile șefului său și s-a declanșat operațiunea de reținere și percheziție. Surpriză, Preda nici măcar nu deschisese aparatul! Ulterior, ar fi început presiunile pe care luju.ro le semnalează la adresa martorilor, pentru a justifica acțiunea. O posibilă dovadă despre comanda politică poate fi furnizată chiar de jurnaliștii care în dimineața zilei de 19 februarie au filmat reținerea lui Preda. ”Ce i-ați dat lui Dragnea?”, a fost întrebat Preda, de reporteri, în drum spre dubă. Cine le-a transmis informația că este vorba de un caz în care Liviu Dragnea urma să fie implicat? De regulă, când este reținut un secretar de stat, te aștepți la un flagrant cu bani marcați, nu la aparate foto lăsate în mașină. Informația trebuia să fie cunoscută doar de procurori, posibil de comisarul Dan Manolachi și de Preda, care nu a răspuns nimic la întrebarea jurnaliștilor.

GRUPUL BILDERBERG SI SECRETELE GUVERNULUI MONDIAL!

Poliția din Hertfordshire a confirmat că anul acesta Grupul Bildergberg se va reuni la începutul lunii viitoare la luxosul hotel Grove, din Watford, Marea Britanie. Peste 100 dintre cei mai influenți lideri ai lumii se vor întâlni discret pentru a discuta în spatele ușilor închise politica globală, informează infowars.com. Un purtător de cuvânt al poliției a confirmat informația și a precizat că autoritățile nu vor împiedica persoanele care vor să protesteze pașnic. Poliția insistă, citată de Watford Observer, că demonstrațiile sunt permise (în ciuda unui “exercițiu de securitate” care este așteptat să se desfășoare în jurul hotelului pentru a ține curioșii la depărtare), Bilderberg învățând din experiențele trecute că tratarea jurnaliștilor și protestatarilor cu dispreț conduce la o atenție negativă din partea presei. Potrivit Watford Observer, conferința se va desfășura în perioada 6-8 iunie, dar se preconizează că cei mai mulți participanți vor pleca în dimineața zilei de 9, după cum presupune obiceiul. Jocul puterii și al controverselor Daniel Estulin scrie în cartea sa “Adevărata poveste a Grupului Bilderberg”, publicată în 2005, că, pentru prima oară în 1954, cei mai puternici oameni din lume s-au întâlnit la Oosterbeek, Olanda, unde au dezbătut viitorul lumii și au decis să se reunească anual. S-au intitulat grupul Bilderberg, format din cei mai influenți oameni ai planetei, în special din America, Canada și Vestul Europei. Printre ei, David Rockefeller, Henry Kissinger, Bill Clinton, Gordon Brown, Angela Merkel, Alan Greenspan, Ben Bernanke, Larry Summers, Tim Geithner, Lloyd Blankfein, George Soros, Donald Rumsfeld, Rupert Murdoch, alți șefi de state, senatori influenți, congresmani și parlamentari, lideri ai NATO și Pentagon, membri ai familiilor regale europene, figuri selecte din media, dar și alți invitați. Relația cu presa a Grupului Bilderberg Jurnaliștii n-au fost niciodată primiți cu flori de organizatori, de cele mai multe ori refuzându-le accesul la informații. Rămâne de văzut câtă atenție va acorda presa britanică grupului care așteaptă adesea ca mass-media să ignore sau să reducă gradul de importanță al întâlnirilor. Iar o slabă acoperire a presei nu ar reflecta adevărata importanță a reuniunii. În 2010, spre exemplu, fostul secretar-general al NATO și membru Bilderberg, Willy Claes, admitea că participanții la conferințe sunt mandatați să implementeze decizii luate în timpul întâlnirilor Grupului. În 2009, un alt membru, Etienne Davignon, chiar se lăuda că moneda unică euro e rodul unei întâlniri a Grupului. Acuzații grave aduse Grupului În februarie, avocatul italian Alfonso Luigi Marra a cerut procurorului general al Romei să investigheze Grupul Bilderberg pentru activități criminale, invocând posibilitatea ca întâlnirea organizației elitiste din 2011 din Elveția să fi dus la alegerea lui Mario Monti drept premier al Italiei. Luna trecută, președintele de onoare al Curții Supreme din Italia și fost procuror-șef anticorupție, Ferdinando Imposimato, a acuzat grupul Bilderberg că se află în spatele atacurilor teroriste din Europa.

TRECUTUL TULBURATOR AL ACTIVISTEI COMUNISTE ANGELA MERKEL,CANCELERUL GERMANIEI!

Deși lumea o cunoaște pe Angela Merkel drept o apărătoare înfocată a capitalismului, „Doamna de fier” ascunde un trecut tulburător. Potrivit unei biografii scrise de jurnaliștii de dreapta Gunther Lachmann („Die Welt”) şi Ralph Georg Reuth („Bild”), care săptămâna viitoare vor lansa în librării cartea „Prima viaţă a Angelei M.”, înainte de căderea zidului Berlinului, aceasta a fost o activistă comunistă care se opunea reunificării ţării. Mai mult, deși și-a creat o aură de dizident pasiv, a unui om de ştiinţă care nu se implica în politică şi care suspină în secret pentru reunificarea Germaniei, Angela Merkel a fost o „comunistă reformatoare”, care asculta discursurile lui Gorbaciov despre glasnost şi perestroika şi cumpăra cu devotament cotidianul sovietic „Pravda”. „Era mai apropiată sistemului decât s-a spus până acum şi putem demonstra asta. Nu era adepta reunificării, ci a unui socialism democratic, a unei Republici Democrat Germane autonome”, susţin Lachmann şi Reuth. Momentan se cunosc foarte puține lucruri despre trecutul Angelei Merkel, majoritatea dosarelor locuitorilor din Germania de Est, printre care și al ei, aflându-se în arhivele Stasi, poliția politică est germană. Cunoscut este faptul că Angela Merkel s-a alăturat organizaţiei Demokratisches Aufbruch, o mişcare politică a opoziţiei din Germania de Est, în decembrie 1989. Ulterior, după căderea zidului Berlonului aceasta fost aleasă drept purtătorul de cuvânt al partidului, pentru ca, ulterior, să câștige un mandat parlamentar şi apoi postul de de cancelar al Germaniei. Dezvăluirile jurnaliștilor de dreapta survin în debutul campaniei electorale, alegeri la care participă și Angela Merkel, ce-și dorește un al treilea mandat de cancelar al Germaniei.

LA SOCI:INTREVEDERE INTRE PREMIERUL BRITANIC DAVID CAMERON SI PRESEDINTELE RUS ,VLADIMIR PUTIN PE TEMA SIRIEI!

În cursul zilei de astăzi sunt programate să aibă loc la Soci discuţii între prim-ministrul britanic, David Cameron, şi preşedintele rus, Vladimir Putin. Principalul punct pe ordinea de zi este conflictul sirian, dar discuţiile vor viza şi relaţiile bilaterale. „Discuţiile despre Siria vor avea prioritate la întrevedere, din cauza situaţiei dificile”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt prezidenţial, Dmitry Peskov, pentru agenţia de presă rusească Itar-Tass. Şi Cameron, tot miercuri, în Parlamentul englez, a venit în susţinerea acestei idei, afirmând că „există o nevoie urgentă de începere a unei negocieri corespunzătoare pentru a forţa o tranziţie politică şi a aduce acest conflict la un sfârşit”. Vizita premierului britanic vine în susţinerea discuţiilor de marţi seară dintre secretarul de stat al SUA, John Kerry şi guvernul rus. În urma celor cinci ore de negocieri cu Vladimir Putin şi cu Ministrul de Externe, Sergei Lavrov, cele două părţi s-au oferit să prezideze o conferinţă internaţională pentru pace în Siria. Purtătorul de cuvânt al lui Cameron a caracterizat Rusia ca fiind „un jucător important” în discuţiile despre conflictul sirian. Marea Britanie încearcă să încheie embargoul Uniunii Europene asupra armelor, într-o încercare de a ajuta forţele opuse regimului Bashar al-Assad. Iniţiativa este una dificilă, având în vedere poziţia Rusiei, care de-a lungul conflictului, s-a declarat în favoarea regimului liderului sirian. Specialiştii sunt sceptici în privinţa progresului în urma tuturor acestor tratative. Confruntările armate au început în Siria în martie 2011 şi au făcut mai mult de 70.000 victime. Criza este acompaniată de o catastrofă umanitară majoră: conform ONU, mai mult de 5 milioane de oameni au nevoie de mâncare şi asistenţă medicală. Numărul refugiaţilor sirieni în ţările învecinate depăşeşte 1 milion.

VINERI ROMANIA TREBUIE SA PLATEASCA 33,8 MILIOANE DE EUROI CATRE UE!

VINERI,România trebuie să plătească 33,8 milioane euro către UE. România trebuie să plătească, vineri, 33,8 milioane euro către Uniunea Europeană, reprezentând plăţi de dobânzi şi comisioane din împrumutul stand-by contractat în 2009, potrivit datelor furnizate de Guvernul României, citate de Agerpres. În total, România trebuie să plătească, în luna mai, suma de 201,4 milioane euro către FMI, UE şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). După plata de vineri, cinci zile mai târziu urmează ca România să achite două milioane de euro, reprezentând plăţi de dobânzi şi comisioane, către BIRD, iar o a treia plată, din luna mai, va avea loc pe 23 mai către FMI, suma ridicându-se la 165,6 milioane euro, din care 154,6 milioane euro sunt rambursări de rate de capital şi 11 milioane euro plăţi de dobânzi şi comisioane, conform sursei citate. România trebuie să efectueze, în acest an, plăţi în valoare totală de peste 1,164 miliarde euro către FMI, UE şi BIRD. În primele patru luni din 2013, din suma totală datorată au fost achitate 227,1 milioane euro. Rambursările sunt efectuate în contul pachetului financiar acordat României de creditorii internaţionali în anul 2009, care are o valoare totală de 19,95 miliarde de euro. Vârful de plată în cadrul acestui pachet este în anul 2015, când autorităţile trebuie să ramburseze 1,826 miliarde de euro.

JEANNE COOPER,ACTRITA DIN TANAR SI NELINISTIT NE-A PARASIT! R.I.P.!

Actriţa Jeanne Cooper,mama actorului Corbin Bernsen, cunoscută pentru rolul din serialul "Tânăr şi neliniştit" dar şi din alte producţii de televiziune, a încetat din viaţă miercuri la vârsta de 84 de ani. Jeanne Cooper a interpretat rolul lui Katherine Chancellor în seria "Tânăr şi Neliniştit" a televiziunii CBS, încă din 1973 şi până în prezent. Actriţa a jucat şi în câteva filme western până a trecut exclusiv la producţii de televiziune în anii '50 şi '60, printre care "Perry Mason" sau "Ben Casey."

SECRETARUL DE STAT USA JOHN KERRY A PREGATIT INTILNIREA INTRE PUTIN SI BARACK OBAMA!

Noul secretar de stat american, John Kerry, a desfăşurat marţi, 7 mai, prima sa vizită oficială la Moscova. Unul dintre obiectivele-cheie ale vizitei a fost pregătirea întrevederii dintre preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Barack Obama, programată pentru iunie. Moscova şi Washingtonul speră că viitoarea întâlnire va fi mai prolifică decât cea de anul trecut, subliniază cotidianul rus Kommersant. Potrivit publicaţiei ruse menţionate, în stadiul final de dezbatere se află cinci documente care ar putea ajunge pe masa preşedinţilor: despre măsurile de încredere în spaţiul cibernetic, cooperarea în domeniul neproliferării armelor de distrugere în masă, lupta cu terorismul, consolidarea relaţiilor economice şi contactele dintre departamentele de stat. Într-o singură zi John Kerry a reuşit să depună flori la Mormântul Soldatului Necunoscut, s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin, iar spre seară a avut negocieri cu ministrul de externe Serghei Lavrov. În ajunul deplasării sale, Kerry le-a spus jurnaliştilor că 'a sosit demult timpul' pentru o asemenea vizită în Rusia. Într-adevăr, comentează Kommersant, între cele două ţări s-au adunat multe teme de discuţii, una dintre cele mai importante fiind Siria. În timpul întrevederii cu Putin, Kerry a declarat că interesele SUA şi Rusiei în ceea ce priveşte reglementarea situaţiei din această ţară 'coincid în mare măsură'. 'Şi voi, şi noi suntem interesaţi de stabilitate în regiune', şi-a exprimat convingerea secretarul de stat american. Interlocutorii au discutat de asemenea dosarele Iran şi Coreea de Nord. Totodată, Kerry a subliniat că problemele de politică externă care se află în faţa Rusiei şi SUA necesită acelaşi nivel de cooperare ca în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La fel de importante au fost şi problemele de ordin bilateral, în special pregătirea întrevederii dintre Putin şi Obama, programată pentru iunie. Cei doi preşedinţi intenţionează să poarte negocieri în timpul summitului G8 din Irlanda de Nord. Ultima dată, Vladimir Putin şi Barack Obama s-au întâlnit în iunie 2012, în timpul summitului G20 din Mexic, însă acea întrevedere a fost una cu puţine rezultate. În opinia ziarului rus, întrevederea viitoare promite să fie una mai prolifică: în pofida deteriorării relaţiilor bilaterale, al cărei punct culminant a fost schimbul de 'liste negre' cu persoane non grata, Moscova şi Washingtonul intenţionează să 'dezvolte cooperarea în domenii care prezintă interes reciproc'. Una dintre aceste probleme este lupta cu ameninţările la adresa securităţii cibernetice. La sfârşitul lui aprilie, între cele două ţări au fost parafate o serie de acorduri interguvernamentale privind măsurile de încredere în spaţiul cibernetic /crearea unei 'linii directe' în cazul incidentelor cibernetice şi a unui grup de lucru în probleme de securitate cibernetică/. Negocieri pe marginea acestor acorduri au fost purtate timp de doi ani. Dacă în iunie Putin şi Obama vor semna documentele corespunzătoare, acest lucru va constitui o noutate: până acum nimeni nu a semnat astfel de acorduri, subliniază cotidianul moscovit. Lucrurile s-au clintit din punctul mort şi în ceea ce priveşte negocierile pe marginea acordului menit să înlocuiască programul Nunn-Lugar, în cadrul căruia de la începutul anilor 1990, din mijloace ale SUA, era lichidat surplusul de muniţii nucleare şi arme chimice ruseşti. După cum aminteşte Kommersant, toamna trecută autorităţile ruse au decis că nu prelungească acest program, care expiră la 17 iunie, declarând că Rusia nu mai are nevoie de subvenţii. În final însă, s-a decis ca programul să nu fie îngropat, ci reformatat. În opinia analistului rus Vladimir Orlov, programul Nunn-Lugar trebuie înlocuit cu un altul, valabil zece ani, dar mai compact în ceea ce priveşte volumul de finanţare şi numărul de proiecte. 'Prioritate trebuie să devină utilizarea experienţei pozitive a programului Nunn-Lugar pentru realizarea proiectelor comune în terţe ţări', a spus Orlov. De altfel, deocamdată nu este clar despre ce ţări va fi vorba. Cu toate acestea, expertul opinează că încheierea unui nou acord 'va pregăti terenul pentru un progres' în alte domenii de importanţă strategică. În afară de cele două domenii bilaterale menţionate, acorduri ar putea fi încheiate şi în alte trei. În primul rând, în lupta cu terorismul. John Kerry a declarat că SUA le sunt recunoscătoare Rusiei pentru cooperarea în vederea anchetării atacului terorist din Boston, iar în iunie Vladimir Putin şi Barack Obama plănuiesc, potrivit Kommersant, să adopte o declaraţie comună pe marginea acestei probleme. În al doilea rând, Rusia şi SUA intenţionează să-şi consolideze contactele interdepartamentale: în timpul întrevederii din Irlanda de Nord, preşedinţii rus şi american ar putea anunţa reluarea negocierilor în format '2+2', participanţii fiind miniştrii de externe şi cei ai apărării. Al treilea domeniu în care cele două părţi intenţionează să-şi intensifice cooperarea este cel economic: pentru aceasta, Rusia şi SUA plănuiesc să înfiinţeze un nou mecanism de consultări la nivelul 'vicepreşedinte american - premier rus', propunere formulată recent de Washington. De vechea comisie 'Gore-Cernomârdin', creată în anii 1990, noua platformă de negocieri ar urma să se deosebească prin 'formatul mai puţin birocratizat'. Cu toate acestea, interlocutori ruşi şi americani ai Kommersant, apropiaţi de mersul negocierilor, nu exclud că pe marginea unora dintre aceste probleme părţile ar putea să nu reuşească să ajungă la un acord până în iunie şi în acest caz ele vor fi incluse pe ordinea de zi a întrevederii pe care Obama şi Putin o vor avea în septembrie la Sankt Petersburg. SUA speră ca până în septembrie Moscova şi Washingtonul să înregistreze progrese pe marginea celor mai importante probleme de pe ordinea de zi bilaterală: în problema sistemului antirachetă şi în ceea ce priveşte continuarea reducerii arsenalelor nucleare. Potrivit Kommersant, această speranţă a fost formulată într-o scrisoare a lui Obama transmisă lui Putin de consilierul Tom Donilon. În timpul întrevederii cu John Kerry, preşedintele rus a promis că va răspunde la această scrisoare în viitorul apropiat.

RASPUNS DUR AL AMERICANILOR DUPA ATENTATELE DE LA BOSTON!

Primarul din Cambridge, în apropiere de Boston, a refuzat să emită autorizaţie de înhumare în oraş pentru Tamerlan Ţarnaev, suspectul ucis în atentatul din 15 aprilie de la Boston, deşi acesta locuia acolo de aproximativ zece ani. "Am apreciat că nu este în interesul «liniştii oraşului» să emit autorizaţia de înhumare pe o parcelă din cimitirul din Cambridge a cadavrului lui Tamerlan Ţarnaev", a afirmat, într-un comunicat, Robert Healy, primarul oraşului. "Eforturile dificile şi stresante desfăşurate de locuitorii din Cambridge pentru a reveni la viaţa normală vor fi spulberate de agitaţia, manifestaţiile şi avalanşa de jurnalişti atraşi de această înmormântare", şi-a justificat acesta gestul. Rude ale celor doi fraţi Ţarnaev au mers duminică la sala mortuară unde era depus cadavrul tânărului, ucis în timpul unui schimb de focuri cu poliţia la trei zile după atentat. Peter Stefan, directorul acestei case de pompe funebre situate la periferia Bostonului, a declarat presei că nu a găsit niciun cimitir care să accepte să primească rămăşiţele pământeşti ale lui Tamerlan Ţarnaev în tot statul Massachusetts. "Trebuie să îl îngropăm pe individ. Puţin contează cine este sau ce a făcut, în ţara noastră, oamenii sunt îngropaţi", a declarat Peter Stefan, în timp ce manifestanţi agitând drapele americane au cerut trimiterea cadavrului lui Tamerlan Ţarnaev în Rusia. Cei doi fraţi de origine cecenă, Tamerlan Ţarnaev, în vârstă de 26 de ani, şi Djohar de 19 ani, sunt acuzaţi că au comis un dublu atentat în cadrul maratonului din Boston, care s-a soldat cu trei morţi şi peste 260 de răniţi.

PREMIERUL ITALIAN ,ENRICO LETTA:UE NU POATE INSEMNA"DOAR IMPOZITE SI AUSTERITATE!"

Şeful guvernului italian, Enrico Letta, a apreciat duminică seară că Uniunea Europeană (UE) nu poate însemna 'doar impozite şi austeritate', dar a promis că Italia îşi va respecta angajamentele de disciplină financiară faţă de Bruxelles, relatează AFP. 'Din turneul european m-am întors cu ceva mai multă încredere; am spus că Italia vrea să îşi respecte angajamentele luate, însă nu putem accepta ca Europa să însemne doar reduceri, impozite şi austeritate', a afirmat Letta la o emisiune TV. Enrico Letta a fost marţi la Berlin, unde s-a întâlnit cu cancelarul german Angela Merkel, şi miercuri la Paris pentru convorbiri cu preşedintele Francois Hollande. A terminat turneul politic la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu liderii europeni Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso. Economia italiană este în recesiune, iar ţara găseşte cu greu resurse pentru finanţarea unui început de relansare a cererii interne, în timp ce Italia are o datorie publică de circa 130% din PIB. Letta încearcă să găsească, alături de partenerii şi instituţiile din UE, resurse suplimentare, rămânând totuşi în limitele fixate de Bruxelles. El a spus că va solicita omologilor săi, la viitoarea reuniune la nivel înalt a UE din luna iunie, lansarea unui proiect la scară amplă de combatere a şomajului în rândul tinerilor, una din priorităţile sale. Referindu-se la găsirea resurselor necesare pentru finanţarea primelor măsuri ale cabinetului său, Enrico Letta şi-a manifestat dorinţa de a nu trebui să mărească TVA cu un procent şi de a nu fi nevoit să procedeze la noi reduceri bugetare. 'Mă angajez să demisionez dacă vor fi reduceri' ale bugetelor pentru cercetare, educaţie şi cultură, a precizat premierul, amintind astfel domeniile care au plătit un tribut greu austerităţii. Şeful guvernului italian merge luni la Madrid pentru convorbiri cu omologul său spaniol, Mariano Rajoy, care se confruntă cu probleme asemănătoare în redresarea financiară a ţării, încercând să nu asfixieze mai mult economia spaniolă în recesiune.

HRISTOS A INVIAT!

Iubitilor, oricine, orice pacat ati avea si chiar niciunul, chiar de ati postit sau ati mancat de toate pana acum, sa cantam de Inviere: "Hristos a Inviat din morti, cu moartea pe moarte calcand si celor din morminte viata daruindu-le."

SENATORUL AMERICAN LINDSEY GRAHAM:"ISRAELUL A BOMBARDAT SIRIA!"

Senator american: "Israelul a bombardat Siria" Aviaţia militară israeliană a desfăşurat un raid în Siria, vizând armamentul destinat mişcării şiite libaneze Hezbollah, a anunţat presa americană. Casa Albă şi Pentagonul au refuzat să comenteze. Senatorul Lindsey Graham a declarat în cadrul unei intervenţii publice că Israelul a bombardat Siria. "Israelul a bombardat Siria noaptea trecută", a spus în cadrul unui dineu pentru strângerea de fonduri Graham, citat de site-ul de ştiri Politico. "Agenţiile americane şi occidentale din cadrul serviciilor de informaţii au examinat date secrete care arată că Israelul a desfăşurat, foarte probabil, un raid aerian în perioada joi-vineri", a afirmat la rândul său postul de televiziune CNN, citând doi oficiali americani, relatează Mediafax. Potrivit postului MSNBC, care citează tot oficiali americani, "responsabili israelieni au recunoscut vineri seara că au lansat un raid care a atins interiorul Siriei". Un purtător de cuvânt israelian de la Washington a spus la rândul său că Israelul nu poate comenta informaţiile, însă "este determinat să prevină transferul armelor chimice sau a altor arme de la regimul sirian către terorişti, mai ales către Hezbollah în Liban". Adjunctul ministrului israelian de Externe, Zeev Elkin, un apropiat al premierului Benjamin Netanyahu, afirma la sfârșitul lunii trecute că SUA trebuie să intervinã militar pentru a prelua controlul asupra arsenalului chimic sirian. "Este clar că dacă există voinţă din partea Statelor Unite şi comunităţii internaţionale, pot acţiona militar pentru a prelua controlul asupra arsenalului chimic sirian. În momentul în care comunitatea internaţională va înţelege că liniile roşii au fost depăşite şi că au fost utilizate arme chimice, îşi vor da seama că nu există altă soluţie decât cea militară", a spus oficialul israelian. Secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, a declarat că regimul din Siria probabil a utilizat arme chimice de mică putere, subliniind că informaţiile nu sunt sigure. Siria se confruntă, de peste doi ani, cu revolte reprimate violent de regimul lui Bashar al-Assad. Peste 70.000 de oameni au murit, potrivit estimărilor ONU.

CANCELARUL GERMAN ANGELA MERKEL VREA SA FIE SEDUSA DE UN BARBAT CARE ARE "OCHII FRUMOSI!"

Cancelarul german, Angela Merkel, a afirmat joi, cu prilejul unei întâlniri organizate la Berlin de revista germană pentru femei Brigitte, că un bărbat este seducător dacă are "ochi frumoşi", informează AFP. Întrebată ce ar putea să o seducă la un bărbat, ea a răspuns după o tăcere îndelungă: "ochii frumoşi". Solicitată să ofere mai multe detalii în legătură cu această opţiune, Angela Merkel a refuzat: "Şi asa este prea mult". Şefa cabinetului german, care a copilărit în fosta Germanie comunistă, a mai recunoscut că în trecut i-a invidiat pe bărbaţi pentru îndemânarea lor de a tăia lemnele mai bine decât femeile. Ea a adăugat că, de asemenea, era invidioasă pe bărbaţi din cauza vocii lor groase. Angela Merkel a adăugat că mult mai des foloseşte sunetele grave, pentru că este nemulţumită de vocea sa prea subţire. Per ansamblu însă, ea s-a obişnuit între timp să fie "mulţumită cu ea însăşi".

1 MAI IN EUROPA:MAI PUTINA AUSTERITATE!

Proteste în numeroase ţări: "Mai multă democraţie, mai puţină austeritate!" 1 Mai a fost un nou prilej pentru zeci de mii de europeni, şi nu numai, să iasă în stradă ca să-şi strige nemulţumirile. Zeci de mii de oameni au participat, miercuri, în numeroase ţări europene, la mitinguri organizate de Ziua internaţională a Muncii, unde au fost denunţate austeritatea şi şomajul ridicat. În Spania, unde rata şomajului a atins nivelul-record de 27%, principalele două sindicate, CCOO şi UGT, au organizat aproximativ 80 de mitinguri în întreaga ţară. Liderul sindicatului CCOO, Igancio Fernandez Toxo, a criticat aspru Guvernul de la Madrid, denunţând "iresponsabilitatea uriaşă" care a condus la creşterea ratei şomajului. "6.200.000 de şomeri; opriţi austeritatea!", "Mai multă democraţie, mai puţină austeritate!", scria pe pancartele manifestanţilor de la Madrid. Mii de persoane au defilat şi la Paris, la apelul unor lideri consideraţi populişti. "Franţa se zbate în continuare într-o politică de austeritate fără sfârşit, pentru că toată lumea încearcă să salveze un sistem cu orice preţ", a spus Marine Le Pen, prezentă la miting. "Franţa şi poporul francez înţeleg că nu s-a schimbat nimic în ultimul an, ţara rămâne în acelaşi tunel", a adăugat ea. Circa 20.000 de persoane au protestat miercuri şi la Zagreb, cu ocazia zilei de 1 mai, împotriva măsurilor de austeritate ale guvernului de centru-stânga, ce nu au permis o redresare a economiei croate aflate în recesiune cvasipermanentă din 2009. A fost cea mai mare acţiune de protest împotriva guvernului condus de Partidul Social-Democrat (SDP), aflat la putere de la finele lui 2011, pe care manifestanţii l-au acuzat că şi-a abandonat ideologia originară şi a adoptat un model "neoliberal" de gestionare a Croaţiei. Sub sloganul "Modificaţi direcţia!", manifestaţia a fost organizată de cele cinci principale asociaţii sindicale, care au cerut guvernului să îşi modifice politica economică şi să renunţe la măsurile de austeritate. În Grecia, Ziua internaţională a Muncii a fost marcată printr-o grevă generală şi prin proteste faţă de măsurile de austeritate la care au participat aproximativ 13.000 de persoane, la Atena şi Salonic. Manifestanţii împotriva austerităţii şi şomajului au avut loc şi în Italia, Turcia, Cipru, Polonia şi Portugalia. La Istanbul, zece persoane au fost rănite, iar aproximativ 20 au fost reţinute în timpul violenţelor izbucnite cu ocazia zilei de 1 mai. În Rusia, aproximativ 1,5 milioane de oameni au fost chemaţi să participe la marşuri organizate de 1 mai.

GREVA GENERALA DE 1 MAI IN GRECIA!

Feriboturile din Grecia au rămas la cheu miercuri, nefiind disponibilă nicio legătură cu insulele din cauza unei greve declanşate de sindicatele marinarilor, în timp ce mai multe manifestaţii sunt planificate în cursul zilei cu prilejul zilei de 1 mai, relatează France Presse. ''Revoltele muncitorilor din Chicago (la 1 mai 1886, care au dus la instituirea Zilei Muncii de către Internaţionala a II-a) arată calea de luptă împotriva sclaviei moderne", se arată într-un comunicat al sindicatului marinarilor care în mod tradiţional sunt în grevă în fiecare an, în această zi. Potrivit Associated Press, ziua de 1 mai afectează în afară de feriboturi şi transportul feroviar. Două manifestaţii separate au fost programate la prânz, în centrul Atenei: cea a Frontului de luptă al muncitorilor (Pame), apropiat de partidul comunist grec KKE, urmate de mitinguri la apelul sindicatelor din sectorul privat, GSEE, şi public, Adedy, precum şi al unor grupuri de stânga. Mai multe afişe ale GSEE din centrul Atenei proclamă "1 mai, zi a memoriei şi luptei". "Facem un apel la convenţii colective, privind ocuparea forţei de muncă, creşterea economică, drepturile sociale democratice", proclamă unul dintre aceste afişe. Cu toate acestea, doar funcţionarii beneficiază de o zi liberă, miercuri, deoarece, în urma faptului că Paştele ortodox este celebrat duminică, 5 mai, comercianţii, afectaţi puternic de criză şi austeritate, au solicitat în mod excepţional Ministerului Muncii să mute ziua liberă de la 1 mai, marţi 7 mai. În acest fel, multe magazine au rămas deschise miercuri iar majoritatea angajaţilor din sectorul privat lucrează. Săptămâna care precede Paştele în Grecia este în mod tradiţional propice comerţului, grecii având obiceiul să facă cadouri apropiaţilor cu această ocazie.